În Belgia, eliminarea restricţiilor vine după ce autorităţile de la Bucureşti şi Bruxelles au semnat un acord ce reglementează piaţa muncii pentru imigranţi.

Până acum, românii puteau munci în Belgia, numai ca persoane fizice autorizate, plătindu-şi cotizaţiile sociale şi impozitele, ca orice cetăţean belgian sau dacă permisul de muncă le era obţinut de către un angajator.

Înaintea ridicării restricţiilor pe piaţa muncii, ministrul român, Mariana Câmpeanu, a semnat, la Bruxelles, un acord de cooperare interinstituţională cu ministrul federal al muncii din Belgia, Monica De Coninck, transmite corespondentul RRA, Cerasela Rădulescu.

Documentul prevede, printre altele, sisteme de control pentru prevenirea potenţialelor efecte negative ale ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români, de la 1 ianuarie 2014.

Acordul va rezolva, în opinia ministrului belgian al muncii, şi problema românilor care vin să muncească în Belgia, nu sunt bine plătiţi şi sunt supuşi la condiţii foarte grele de muncă.

Românii, cea mai mare comunitate din Spania

Românii din Spania continuă să fie cea mai mare comunitate de străini şi, în consecinţă, sunt cei care contribuie cel mai mult la sistemul asigurărilor sociale, într-o ţară unde şomajul a ajuns la 26%.

Cei care vor veni în Spania vor putea munci liber, ca angajaţi sau pe cont propriu, dar pentru a munci legal, este nevoie de înscrierea în Registrul Cetăţenilor Comunitari, transmite corespondentul RRA la Madrid, Annamaria Damian.

Guvernul spaniol a impus, încă din anul 2012, condiţii speciale pentru noii veniţi, aceştia fiind obligaţi să aducă dovezi că dispun de mijloace suficiente - atât pentru ei, cât şi pentru persoanele aflate în întreţinere - bani în cont, proprietăţi şi asigurare medicală privată.

Spania încearcă să evite astfel cheltuielile cu străinii care nu au resurse financiare, însă Guvernul nu face diferenţă între naţionalităţi şi aplică măsuri egale.

Problema cea mai mare continuă să fie şomajul, care este de 26%.

Criză în Italia

În Italia, criza este atât de mare, încât numărul migranţilor italieni începe să-l depăşească pe cel al românilor.

Datele oficiale arată că, din 2012 până în 2013, migraţia italiană în Anglia a crescut cu 50%, transmite corespondentul RRA la Roma, Elena Postelnicu

Cu toatea acestea, în condiţiile unui şomaj în creştere, nu mai sunt suficiente locuri de muncă pentru românii rezidenţi în peninsulă, cel puţin în domeniul construcţiilor, spune liderul de sindicat Teofil Pop.

Teofil Pop: Criza ne afectează pe toţi. Toate persoanele caută un loc de muncă. Neavând un loc de muncă în România, fiind locuri de muncă tot mai puţine şi în Italia, persoanele respective o să caute un loc de muncă în alte ţări.

Elena Postelnicu: Spre ce ţări credeţi că se vor duce românii de aici, din Italia?

Teofil Pop: Cei din domeniul construcţiilor, pe care noi îi cunoaştem, o să încerce mulţi să meargă spre Austria, Germania, Marea Britanie şi Olanda.

Elena Postelnicu: Câţi muncitori români sunt înscrişi în sindicat?

Teofil Pop: În sindicatul nostru de la Filca Cisl di Roma sunt în jur de 6000 de români înscrişi în sindicatul nostru. O foarte mare parte din ei se găsesc în şomaj tehnic, lucru care îi determină să încerce să găsească un loc de muncă în noil ţări care deschid piaţa muncii.

Temeri în Olanda

În Olanda, liberalizarea pieţei muncii vine pe fondul temerilor că imigranţii români le vor ocupa locurile de muncă localnicilor.

Corespondentul RRA, Claudia Marcu, transmite că, potrivit sondajelor de opinie, majoritatea olandezilor, dar şi mulţi politicieni consideră că eliminarea restricţiilor are loc prea devreme.

Dezbaterea se desfăşoară în contextul alegerilor locale şi europene programate în acest an.

Punctul culminant al inflamării populaţiei a fost în vara anului trecut, când ministrul afacerilor sociale, Lodewijk Asscher, avertiza că Olanda trebuie să facă faţă unui adevărat tsumani de români şi bulgari.

După întâlniri bilaterale cu omologii români şi bulgari, tonul s-a mai schimbat.

Au fost anunţate măsuri pentru diminuarea efectelor negative ale migraţiei forţei de muncă, inclusiv obligativitatea semnării unui document în care sunt explicate drepturile, dar şi obligaţiile pe care noul venit, european sau nu, le are, dacă alege să trăiască şi să muncească pe teritoriul olandez.

58% dintre olandezi consideră că est-europenii care vin să muncească în Regat abuzează de sistemul asigurărilor sociale, iar 47 % cred că aceştia acaparează locurile de muncă de pe piaţă, acceptând salarii mai mici decât localnicii.

Numai 10 % consideră că eliminarea restricţiilor pentru forţa de muncă din România şi Bulgaria aduce avantaje Olandei.

Previziunile făcute chiar de unele institute olandeze arată totuşi că numărul celor care vor alege piaţa forţei de muncă din Regat, nu poate fi motiv de îngrijorare.

În plus, multe agenţii de plasament spun că este nevoie de forţă de muncă, mai ales în domeniul tehnic, dar şi în agricultură.

"Hoardele de români" nu au sosit în Marea Britanie

Românii nu s-au bătut pe bilete de avion spre Marea Britanie, după eliminarea restricţiilor pe piaţa forţei de muncă, iar presa şi politicienii de la Londra au fost nevoiţi să constate că aşa-numita invazie româno-bulgară nu a avut loc în prima zi a lui 2014, după cum relatează corespondentul Radio România Actualităţi, Carl Joseph.

Prima zi a noului an a fost aproape la fel ca oricare alta pe Aeroportul Luton din Londra.

Turişti, oameni de afaceri, studenţi şi, da, români au coborât sau au urcat la bordul avioanelor.

Ce a diferit a fost numărul ziariştilor din holul principal, care căutau să filmeze şi să ia interviuri nou-sosiţilor.

Ei ar fi sperat să găsească hoardele de români venind acum, odată cu ridicarea restricţiilor de muncă, după ce, potrivit celor speculate în presă, aşteptaseră cu nerăbdare clopotele vestind începerea noului an.

Hoardele nu au sosit. Un avion marginal, ce venise de la Târgu Mureş, nici măcar nu a fost plin.

Majoritatea celor de bord mai stătuseră în Marea Britanie, dar ei au fost întâmpinaţi de doi membri ai Parlamentului britanic.

Niciunul dintre pasageri nu a declarat că ar fi venit să ceară ajutoare sociale sau tratamente gratuite de sănătate.

Toţi au aformat că au venit să muncească, după care, în viitor, se vor întoarce la ei acasă.

Dar criticii mai serioşi ai ridicării restricţiilor pe piaţa muncii au deja un răspuns la întrebarea de ce acel anticipat număr imens de imigranţi nu a sosit.

Andrew Green de la MigrationWatch, care militează pentru un control mai strict al imigraţiei, a lăsat să se înţeleagă că migranţii din România şi Bulgaria vor porni la drum în curând.

"Întâi de toate, nu ne aşteptam la un val imediat. Am estimat că numărul nou-veniţilor va urca în mod constant, urmând să ajungă la aproximativ 50.000 în decurs de un an. Sunt deja un milion de români în Spania, la fel şi în Italia, iar un raport recent arată că aici vor găsi condiţii financiare mult mai prielnice. Deci există o posibilitate certă ca mulţi să se deplaseze în direcţia noastră", a spus Andrew Green.

Este evident faptul că problema liberei circulaţii a forţei de muncă în Uniunea Europeană este una din principalele chestiuni politice în această ţară.

Unii membri ai Partidului Conservator din coaliţia de guvernământ sunt preocupaţi de popularitate de care se bucură Partidul Independent din Marea Britanie.

Acesta afirmă că muncitorii români ar fi dispuşi să lucreze pe salarii mai mici decât cele pretinse de omologii lor britanici.

De asemenea, că mulţi vor cere ajutoare sociale.

Fiecare dintre aceste pretexte a fost combătut.

De exemplu, organizaţiile oamenilor de afaceri au declarat că au nevoie de zeci de mii de muncitori calificaţi şi semicalificaţi, pentru că nu există suficienţi lucrători britanici care să ocupe posturile vacante, dar este greu să schimbi părerea oamenilor.

Marea Britanie se afla printre cele nouă state europene care au menţinut restricţiile pe piaţa muncii pentru România şi Bulgaria timp de înca şapte ani de la aderarea celor doua ţări la Uniunea Europeană.

MAE salută ridicarea restricţiilor

La Bucureşti, Ministerul de Externe a salutat ridicarea completă a restricţiilor de pe piaţa muncii în Uniunea Europeană.

Ministerul afirmă că astfel cetăţenii români îşi pot exercita pe deplin dreptul de a lucra în toate statele Uniunii, fără permis de muncă.

Ministerul împărtăşeşte poziţia, de principiu, a Comisiei Europene, exprimată, cel mai recent, de comisarul pentru muncă, Laszlo Andor, potrivit căruia libera circulaţie a lucrătorilor din statelor membre, produce, în fapt, efecte pozitive asupra pieţei unice.