"Cum ar trebui să fie informaţiile difuzate la posturile de radio şi televiziune?", aceasta a fost tema dezbaterilor organizate de Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Jurnaliştii pe care de obicei îi asculţi la radio sau îi vezi pe ecranul televizorului, jurnaliştii care redactează ştiri, au discutat despre informaţiile pe care ei le difuzează.

"Ştirile nu trebuie să te distreze sau să te seducă, ele trebuie să informeze", "Interesul public trebuie să primeze", sau "Publicul din România vrea o presă gălăgioasă", au fost opiniile diverse exprimate de jurnaliştii din audiovizual.

Au fost şi ziarişti care au pledat pentru un Consiliu al Audiovizualului mai puternic, cu reguli mai dure pentru radio şi televiziune, în timp ce alţii au susţinut că legea care există este bună, ea doar trebuie aplicată.

Dezbaterea face parte dintr-o serie de acţiuni iniţiate de CNA, menite să găsească o soluţie pentru ca interesul public să fie protejat de radiodifuzori.

Au fost dezbătute subiecte precum respectarea codului deontologic al jurnalistului, limitele libertăţii de exprimare, derapajele din presă, dar şi autoreglementarea şi codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

Topul ingredientelor pentru un jurnalism bun--fb1

La solicitarea preşedintelui CNA, Laura Georgescu, invitaţii din presă au alcătuit un top al ingredientelor pentru un jurnalism mai bun.

Printre ideile enunţate s-au numărat concepte precum moralitate, discernământ, definirea gustului şi a interesului public, renunţarea la ipocrizie, asigurarea transparenţei, intrarea în legalitate, implicare socială şi revenirea la valorile jurnalismului real.

Preşedintele Director General al SRTV, Claudiu Săftoiu, a afirmat că este nevoie de o perioadă de tranziţie spre o presă mai bună, normală, care să fie iubită de telespectatori.

El a spus că publicul de televiziune trebuie să se transforme dintr-unul dirijat, într-unul avizat, care să aprecieze informarea corectă, echilibrată şi echidistantă, asigurând membrii CNA că TVR şi-a îndeplinit această misiune.

Claudiu Săftoiu spunea că echidistanţa ar trebui să fie o caracteristică importantă a ştirilor difuzate în mass-media.

"Unul din punctele acestea ar trebui să se refere, întâi de toate, la asumarea unei relatări echilibrate, asta însemnând puncte de vedere diferite pe aceeaşi temă să fie prezentate, asta însemnând evitarea omisiunii şi mai mult decât atât, însemnând deschiderea materialului de presă către inteligenţa celui care îl consumă, îl citeşte", a susţinut Săftoiu.

Un program de ştiri "ar trebui să informeze, nu să distreze"

Reprezentantul postului Digi24, Sanda Nicola, a cerut tuturor jurnaliştilor prezenţi la dezbatere să aibă curaj şi să îşi asume responsabilitatea pentru situaţia în care se află presa românească.

Ea a spus că ştirile concurează acum cu reality-show-urile şi a afirmat că realizatorii buletinelor informative sporesc dramatismul prin inserarea de muzică pe fundalul relatărilor şi prezentarea unor oameni care şochează, neglijându-i pe cei care chiar au ceva de spus.

Ea a mai spus că un program de ştiri nu ar trebui să distreze şi să seducă, ci să informeze şi să ajute publicul să îşi organizeze mai bine viaţa.

Jurnalistul Radu Moraru a concluzionat că televiziunea a ajuns să confişte minţile oamenilor şi să creeze o lume paralelă.

În presă "se promovează kitch-ul"

Oana Stancu (Antena 3) a cerut membrilor CNA să renunţe la ipocrizie, afirmând că atâta timp cât şi în Consiliu se află oameni "ai cabinetului" nu se poate vorbi despre corectitudine.

Şi Mihai Tatulici a afirmat că dezbaterea privind modificarea Legii audiovizualului este o activitate cu un scop politic şi a spus că nu este încă lămurit dacă scopul este unul pozitiv.

El a mai spus că în presa actuală se promovează subcultura, kitch-ul, mediocritatea şi prostia.

Andreea Creţulescu (Realitatea TV) nu consideră că e nevoie neapărat de o nouă reglementare şi a susţinut că termenul de corectitudine este relativ, putând însă să fie reglementat de legislaţia europeană.

Interesul public să fie legat de interesul naţional

Corina Drăgotescu a afirmat că nu jurnaliştii trebuie să stabilească că vrea publicul, acest lucru fiind filtrat prin prisma educaţiei fiecăruia.

Ea consideră că interesul public trebuie să fie strict legat de interesul naţional şi a spus că, atâta timp cât nu există un drum definit pentru parcursul ţării, nu se poate defini altceva.

Liviu Mihaiu (Radio Guerrilla) a contrazis-o, spunând că televiziunea, într-adevăr, nu educă, dar a dat exemplu situaţiile în care televiziunile filmează morţi în sicrie, manifestări ce trebuie să înceteze.

Adrian Ursu a prezentat o perspectivă sumbră asupra jurnalismului, afirmând că produsele jurnalistice de calitate, care respectau interesul public, au murit.

De asemenea, Andreea Berecleanu (Antena 1) a recunoscut că, în goana pentru exclusivităţi, jurnaliştii nu mai verifică informaţiile din trei surse, fiind mulţumiţi şi dacă reuşesc să verifice dintr-una.

Jurnaliştii "au uitat să fie oameni"

Liana Stanciu consideră că jurnaliştii au uitat să fie oameni şi că, nu există solidaritate de breaslă.

Ea a spus că ar fi bine dacă jurnaliştii ar gândi întâi ca oameni, ca părinţi, si mai apoi ca oameni de presă.

Alexandru Sassu afirmă că atâta timp cât există o presiune pe radiodifuzori în privinţa banilor, nu se va putea schimba nimic.

El susţine că Legea audiovizualului trebuie schimbată, fiind învechită.

Christian Mititelu, membru CNA, a afirmat că piaţa este într-o continuă triere, că din cauza presiunilor comerciale vor dispărea anumite posturi de televiziune.

Totodată, el a afirmat că "minunea nu este că s-a închis OTV, ci că a primit licenţă. De două ori!".

Radio România, "diversitate şi calitate"

Lorand Turos, membru CNA, a afirmat că Radio România reprezintă o alternativă prin diversitatea şi calitatea programelor.

El a spus, că în general, presa a uitat de responsabilitatea culturală pe care o are şi că produsul audiovizual trebuie regândit.

Un alt membru CNA, Cristina Trepcea, a afirmat că Radioul public reprezintă un exemplu, atât pentru posturile private, cât şi pentru postul public de televiziune.

"Aş vrea să văd şi la TVR ce se întâmplă la Radio (România n.r.). Nu numai organizarea programelor, ci şi folosirea banului public şi a spaţiului public”, a spus Trepcea.

Fostul preşedinte al CNA, Răsvan Popescu, a oferit şi o posibilă soluţie pentru îmbunătăţirea programelor: depistarea unor formule care să nu încalce legea, dar care să aducă un plus de venituri la televiziuni, pentru a putea investi în programe de calitate.

Preşedintele CNA, Laura Georgescu, a concluzionat că această dezbatere a constituit un început de dialog cu radiodifuzorii şi speră că aceste discuţii vor conduce la autoreglementare şi normalitate în presă.

Ea a anunţat o altă dezbatere, ce va avea loc luna viitoare, cu investitorii, patronii, clienţii de publicitate şi distribuitorii de semnal.

Laura Georgescu a amintit că petiţia lansată de CNA "Interesul public mai presus de gustul publicului” a strâns 24 000 de semnături".