Ministrul sănătăţii a susţinut că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în alte ţări şi a subliniat că reacţiile apărute la închiderea unor spitale au fost provocate şi de atitudinea unor reprezentanţi ai autorităţilor locale.



"Personalul medical, managementul, primăria vor pune o presiune şi politică, pe acest subiect. De ce, în anumite judeţe, unde la fel s-au închis spitale sau nu se mai finanţează spitale, nu au apărut asemenea probleme? Pentru că autorităţile locale, acolo, au înţeles din timp, şi-au reorganizat, s-au înscris şi la cămine de bătrâni, şi-au făcut şi centre de permanenţă şi cabinete de medici. În unele judeţe, s-a putut - în alte judeţe, nu s-a putut, a susţinut Cseke Attila.



El a ţinut să precizeze însă că, în 2011, Ministerul Sănătăţii are două programe mari de investiţii, unul pe onologie şi altul pe terapie intensivă.



"Am alocat 40 de milioane euro pentru reabilitarea din oncologie. Secţiile de oncologie sunt în foarte multe spitale într-o stare foarte proastă. În România, dar şi în Europa, se înregistrează o creştere a numărului de cazuri oncologice de la an la an", a adăugat Cseke Attila.



Ministrul Sănătăţii a mai spus că după închiderea celor 67 de spitale, ambulanţele au de acoperit o zonă mult mai mare.



"Din cele 67 de localităţi, la şase existau probleme pentru că pe o rază de 15-20 de kilometri nici în localitate şi nici în afară nu erau servicii de ambulanţă, adică staţii, substaţii sau SMURD. În toate aceste localităţi au fost dislocate servicii de urgenţă non-stop până la crearea unor substaţii. În alte şase localităţi, unde erau centre de primiri urgenţe, au rămas în funcţiune, arondaţi la spitalul regional", a declarat Cseke Attila, potrivit Mediafax.