Planul de înzestrare a armatei pentru perioada 2017-2026 a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru că nu respecta acordul politic privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

CSAT a avizat, în schimb, raportul de activitate al SRI pe 2016, pe care preşedintele Klaus Iohannis l-a apreciat ca fiind complet şi bine documentat.

România este interesată să devină parte a strategiei UE pe dimensiunea de securitate şi apărare - a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT.

Şeful statului a explicat că este vorba despre o iniţiativă europeană ce vizează într-o primă etapă cercetarea modului în care industria de apărare poate fi îmbunătăţită, iar în perspectivă felul în care armatele naţionale ar putea coopera mai bine.

Planul de înzestrare a armatei în perioada 2017-2026 a fost retras de pe ordinea de zi a reuniunii CSAT - a anunţat preşedintele Klaus Iohannis - şi a subliniat că a atras mereu atenţia cu privire la dotarea necorespunzătoare a armatei.

"S-a constatat că acest document a neglijat un aspect important, şi anume acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru apărare pentru cel puţin un deceniu. Documentul a fost ca atare retras de iniţiator, urmează să fie adaptat dorinţei politice şi urmează să fie prezentat într-o şedinţă ulterioară a CSAT", a explicat preşedintele Iohannis.

Membrii CSAT au aprobat şi majorarea numărului forţelor armate care pot fi puse la dispoziţie anul viitor pentru misiuni externe.

Şeful statului a spus că este vorba de 1.793 de persoane de la Ministerul Apărării şi de 971 de persoane de la Ministerul de Interne.

S-a aprobat, de asemenea, raportul de activitate al SRI pe 2016, un raport complet şi bine documentat - în opinia preşedintelui României.