Europa a trebuit să facă faţă în ultimii doi ani celei mai mari provocări după al Doilea Război Mondial: criza refugiaţilor.

Sosirea necontrolată a unui număr masiv de migranţi a pus sub presiune nu numai statele membre, ci şi întregul sistem european comun de acordare a azilului.

De aceea, reuniunea de astăzi, la care participă eurodeputaţi, membri ai parlamentelor naţionale şi experţi, este un forum de dezbatere pe tema viitoarei politici europene în materie de azil.

O decizie definitivă trebuie luată la primăvară, aceasta fiind a treia reformă a politicii de azil în Europa.

Discuţiile vizează repartiţia echitabilă între ţările membre a solicitanţilor de azil, selectarea lor în funcţie de condiţiile de viaţă din ţara de origine, protejarea minorilor refugiaţi.

Anul trecut, au ajuns în Europa peste 180.000 de refugiaţi numai pe ruta mediteraneeană, cei mai mulţi în Italia, iar aceştia s-au adăugat celor sosiţi în număr foarte mare în 2015.

Aproximativ un milion au cerut azil în ţările europene, iar alţii au fost expulzaţi către ţările de origine, după ce s-a constatat că viaţa lor nu le era pusă în pericol acolo.

Dreptul de azil este un drept fundamental consfinţit de Convenţia de la Geneva în 1951. În Uniunea Europeană au dreptul de a obţine azil persoanele care fug din ţările lor din cauza persecuţiilor sau pentru viaţa le este pusă în pericol.

Din 1999 se lucrează la crearea unui regim de azil european comun şi la îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniu.

Sistemul european comun de azil permite atât identificarea rapidă a persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională, cât şi returnarea celor care încearcă să abuzeze.

Noile norme europene comune îi penalizează mai dur pe traficanţii de fiinţe umane care profită de durerea şi vulnerabilitatea migranţilor pentru a face bani.

Recent, ca urmare a atentatelor teroriste comise în mai multe ţări europene şi afluxurilor masive de migranţi, reglementările au fost supuse unor revizuiri.

Ultima prevede, între altele, ca amprentele digitale ale solicitanţilor de azil să fie înregistrate într-o bază de date, cu scopul de a fi detectaţi eventualii autori ai unor atacuri sau infracţiuni teroriste.