Potrivit unui sondaj CCSB, dacă duminică ar avea loc alegeri prezidenţiale, 32% dintre români şi-ar da votul pentru preşedintele PNL, Crin Antonescu, în timp ce liderul PSD, Victor Ponta, ar întruni 22% dintre voturi.


În cazul în care PDL l-ar desemna candidat pe actualul ministru de externe, Teodor Baconschi, acesta ar primi 4% din voturi.


Conform sondajului, preferinţele de partid sunt următoarele: PSD-PC 37%, PNL 26%, PD-L 15%, Partidul Poporului 8% şi UDMR 3%.


Sondajul a fost efectuat pe un eşantion de 1019 persoane.

Românii nu-şi cunosc aleşii



În România majoritatea cetăţenilor cu drept de vot nu cunosc numele senatorului sau deputatului care-i reprezintă în parlament, aşa reiese din sondajul CCSB.


De asemenea, la întrebarea de câte ori v-aţi întâlnit cu deputatul sau senatorul care vă reprezintă în parlament, 71% dintre cei intervievaţi au afirmat că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.


Un sondaj de opinie realizat de CCSB indică faptul că 70% dintre cei chestionaţi sunt de părere că în România este nevoie de schimbarea sistemului de vot actual în condiţiile în care peste 75% nu-şi cunosc parlamentarii din colegiul lor, iar 59% se consideră mai prost reprezentaţi decât înainte.


Acesta a fost şi punctul de plecare în cadrul dezbaterilor organizate de Asociaţia ProDemocraţia pe marginea îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a alegerilor, dar şi a modificării sistemului electoral.


În acest sens, preşedintele Asociaţiei, Cristian Pârvulescu, a prezentat 21 de propuneri între care introducerea votului prin corespondenţă, utilizarea efectivă a cărţii de alegător, dar şi regândirea finanţării partidelor politice.


El suţine că principala problemă pe care România trebuie să o rezolve este cea a organizării viitoarelor alegeri.



"România nu-şi poate permite să mai organizeze încă un tur de alegeri care să fie contestate pe motiv de fraudă. România nu-şi poate permite să continue cu alegeri contestate şi contestabile", a spus Pârvulescu.


Sistemul de vot împarte clasa politică


Reprezentanţii partidelor parlamentare au avut păreri diferite în privinţa aplicării sistemului de vot uninominal.

Liderul senatorilor PD-L, Cristian Rădulescu, a fost singurul care a recunoscut că acest sistem are şi o parte bună, chiar dacă necesită cheltuieli mai mari.


"Actualul sistem a selecţionat oamenii aflaţi în stima comunităţilor locale, undeva într-un punct foarte înalt al carierei lor, cu foarte bună pregătire, câteodată şi politică, dar în orice caz profesională", a spus Cristina Rădulescu.



Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, îl contrazice şi susţine că în urma votului uninominal Parlamentul României s-a deprofesionalizat. În opinia sa varianta acceptabilă ar fi cea a unui sistem de vot mixt.


"S-ar putea ca cel care a presat cel mai tare pentru votul uninominal să fi fost foarte fericit pentru că, într-adevăr, cel puţin asta este părerea mea, parlamentul s-a deprofesionalizat, au venit foarte mulţi oameni lipsiţi de experienţă politică, foarte mulţi au intrat, mai curând, într-o formulă de masă de manevră", a spus Năstase.


UDMR a fost de la bun început împotriva votului uninominal.


Deputatul Martón Arpád l-a comparat cu un sistem ruletă în care nu poţi avea o viziune asupra componenţei parlamentului.



"Ori am un sistem mixt şi atunci compensarea se dă pe listă, ori avem ceea ce avem şi inerent cineva intră de pe locul trei, patru şi aşa mai departe, din locuri unde nici nu te-ai gândi că va intra cineva vreodată", susţine Marton Arpad.


România este dezavantajată de faptul că are cinci tipuri de alegeri la care se folosesc cinci sisteme electorale diferite, susţine vicepreşedintele PNL, Mihai Voicu.



"Orice sistem electoral am schimba mâine, problemele de finanţare a campaniei electorale, de mită electorală, de fraudare a alegerilor, de turism electoral, altfel spus de schimbare forţată a voinţei cetăţenilor vor rămâne. Nu există niciun motiv să credem că simpla schimbare a sistemului electoral va rezolva toate aceste probleme", menţionează Mihai Voicu.


Concluzia dezbaterii a fost aceea că ar fi ideal ca la alegerile din 2012, România să aibă un cod electoral.

Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ, a anunţat că anul acesta se va definitiva un proiect de lege care va cuprinde toată legislaţia existentă în domeniu, urmând ca anul viitor să fie pus în dezbatere publică şi eventual adoptat până la alegerile din 2012.