Proiectul ar putea concentra investiţii publice şi private de peste un miliard de euro şi va crea în total 13.000 de locuri de muncă, a anunţat ministrul pentru învăţământ superior şi cercetare, Mihnea Costoiu.

"Această infrastructură va fi centrul unui pol de competitivitate, un pol de excelenţă care va reuşi, sperăm, să adune toate eforturile universitare academice, dar şi infrastructurile autorităţilor locale din zonă pentru a putea să se impună în perioada următoare ca un adevărat pol de competitivitate pentru România. Şi vreau să subliniez acest fapt, pentru că în perioada următoare sunt mai multe acte normative pregătite şi sunt convins că guvernul le va aproba, pentru a putea declara oficial Măgurele ca şi proiect strategic, Măgurele în ansamblu, nu doar proiectul ELI, pol de competitivitate în România", a declarat Costoiu.

Johannes Hahn: Punem piatra de temelie a clădirii

La rândul său, comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, prezent la eveniment, a precizat că infrastructura din România a proiectului va avea un impact amplu în regiune.

"Este un moment important nu doar pentru comunitatea ştiinţifică din România, dar şi din întreaga Europă. Am participat la şedinţa din 2009, când împreună am hotărât ca, alături de Ungaria şi Cehia, România să fie parte a acestui proiect şi iată că astăzi punem piatra de temelie a clădirii", a declarat comisarul european.

Proiectul european ELI va deveni operaţional din 2017.

Costurile sale depăşesc 350 de milioane de euro, din care 83% va fi finanţare europeană.

Amintim că pe 18 septembrie, Comisia Europeană a aprobat un sprijin financiar de aproximativ 180 de milioane de euro pentru o infrastructură de cercetare de vârf care va implica 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre.

Contribuţia financiară din partea Uniunii Europene ar urma să provină din fondurile structurale, făcând parte dintr-o iniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, în scopul creării unui consorţiu de cercetare europeană de avangardă.

Partea proiectului va fi implementată în România, iar organizaţia care se află la baza proiectului este Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH).

Denumit "Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics" (ELI-NP), proiectul va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care vor include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii.

De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.

Proiectul urmăreşte promovarea cercetării naţionale şi europene prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională deschisă specialiştilor din mediul ştiinţific universitar şi privat, precum şi din mediul întreprinderilor.

Programului Operaţional Sectorial Transporturi va fi deblocat

O altă veste bună venită de la comisarul european Hahn se referă decizia ca, de săptămâna viitoare, să se deblocheze Programului Operaţional Sectorial Transporturi.

Johannes Hahn a precizat că mai întâi vor fi soluţionate anumite formalităţi administrative.

El a arătat că România are datoria de a folosi această oportunitate pentru a accelera utilizarea fondurilor structurale şi a implementa proiectele.

Este vorba despre fonduri în valoare de peste 4,5 miliarde de euro, care pot fi folosite pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare şi navale.