Grupul operativ creat la iniţiativa acesteia se concentrează în prezent pe opt ţări ale căror rate de absorbţie se situează sub media UE.

Acest lucru ar putea duce la dezangajarea şi pierderea fondurilor care au fost alocate sau planificate.

Cele opt ţări în cauză sunt Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Italia, România, Slovacia şi Slovenia.

Obiectivul grupului operativ, acest task force, este de a promova modele de bune practici şi de a oferi sprijin.

Consolidarea capacităţii administrative poate fi de asemenea intensificată, în special pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a acesteia în perioada 2014-2020 şi a trage învăţămintele necesare din experienţele anterioare.

"Acest task force a făcut analiză acum un an a situaţiei din aceste opt ţări care la acea dată aveau cea mai slabă rată de absorbţie a fondurilor europene. Majoritatea dintre aceste ţări, după cum observaţi, se află în prima perioadă de programare şi este evident că toate ţările au întâmpinat la începutul perioadei de programare dificultăţi", a spus Corina Creţu.

Comisarul pentru politică regională spune că în cazul României acest risc de a pierde bani pentru perioada următoare a fost redus aproape în totalitate, graţie comunicării şi eforturilor autorităţilor naţionale, schimbului de bune practici dintre statele membre şi sprijinului Comisiei Europene.

De altfel, Corina Creţu a menţionat că în prezent se afla la Bucureşti o echipă a Comisiei care lucrează cu autorităţile române pentru ultimele patru săptămâni ale acestui an.

"În primii patru ani, rata de implementare în România a fost foarte scăzută şi bineînţeles că, cu toate eforturile comune, a fost foarte greu să recuperăm. Acest lucru se întâmplă şi în alte ţări, nu la aceeaşi scară. Este foarte important ca statele membre să înţeleagă că suntem într-un moment în care trebuie dublate eforturile în ceea ce priveşte închiderea programelor de programare pentru perioada 2007-2013, dar de asemenea pornirea perioadei de programare", a mai spus comisarul european,

Sunt lucruri însă de făcut pentru perioada 2014-2020. Mai mult de 22,4 miliarde de euro vor fi alocate României din politica de coeziune, mai spune comisarul pentru politică regională.

Corina Creţu intenţionează să analizeze de ce regiunile cu un nivel scăzut de dezvoltare economică sau regiunile care se confruntă cu o rată negativă de creştere a PIB timp de mai mulţi ani au rămas în urmă.

Această tendinţă, spune comisarul pentru politică regională, este deosebit de importantă pentru politica de coeziune, care are ca obiectiv reducerea disparităţilor dintre nivelurile de dezvoltare ale tuturor regiunilor Europei.

Comisarul român a mai precizat că a discutat cu actualul guvern de la Bucureşti pentru a maximiza eforturile de a finaliza proiectele pentru perioada 2007-2013.

oate programele operaţionale ale statelor membre pentru 2014-2020 au fost adoptate, a anunţat joi comisarul pentru politică regională, Corina Creţu.

Grupul operativ creat la iniţiativa acesteia se concentrează în prezent pe opt ţări ale căror rate de absorbţie se situează sub media UE.

Acest lucru ar putea duce la dezangajarea şi pierderea fondurilor care au fost alocate sau planificate.

Cele opt ţări în cauză sunt Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Italia, România, Slovacia şi Slovenia.

Obiectivul grupului operativ, acest task force, este de a promova modele de bune practici şi de a oferi sprijin.

Consolidarea capacităţii administrative poate fi de asemenea intensificată, în special pentru a îmbunătăţi punerea în aplicare a acesteia în perioada 2014-2020 şi a trage învăţămintele necesare din experienţele anterioare.

"Acest task force a făcut analiză acum un an a situaţiei din aceste opt ţări care la acea dată aveau cea mai slabă rată de absorbţie a fondurilor europene. Majoritatea dintre aceste ţări, după cum observaţi, se află în prima perioadă de programare şi este evident că toate ţările au întâmpinat la începutul perioadei de programare dificultăţi", a spus Corina Creţu.

Comisarul pentru politică regională spune că în cazul României acest risc de a pierde bani pentru perioada următoare a fost redus aproape în totalitate, graţie comunicării şi eforturilor autorităţilor naţionale, schimbului de bune practici dintre statele membre şi sprijinului Comisiei Europene.

De altfel, Corina Creţu a menţionat că în prezent se afla al Bucureşti o echipă a Comisiei care lucrează cu autorităţile române pentru ultimele patru săptămâni ale acestui an.

"În primii patru ani, rata de implementare în România a fost foarte scăzută şi bineînţeles că, cu toate eforturile comune, a fost foarte greu să recuperăm. Acest lucru se întâmplă şi în alte ţări, nu la aceeaşi scară. Este foarte important ca statele membre să înţeleagă că suntem într-un moment în care trebuie dublate eforturile în ceea ce priveşte închiderea programelor de programare pentru perioada 2007-2013, dar de asemenea pornirea perioadei de programare", a mai spus comisarul european,

Sunt lucruri însă de făcut pentru perioada 2014-2020. Mai mult de 22,4 miliarde de euro vor fi alocate României din politica de coeziune, mai spune comisarul pentru politică regională.

Corina Creţu intenţionează să analizeze de ce regiunile cu un nivel scăzut de dezvoltare economică sau regiunile care se confruntă cu o rată negativă de creştere a PIB timp de mai mulţi ani au rămas în urmă.

Această tendinţă, spune comisarul pentru politică regională, este deosebit de importantă pentru politica de coeziune, care are ca obiectiv reducerea disparităţilor dintre nivelurile de dezvoltare ale tuturor regiunilor Europei.

Comisarul român a mai precizat că a discutat cu actualul guvern de la Bucureşti pentru a maximiza eforturile de a finaliza proiectele pentru perioada 2007-2013.