Aderarea României la spaţiul Schengen va fi unul dintre principalele subiecte de pe agenda discuţiilor.


Responsabilul olandez se va întâlni cu miniştrii români ai afacerilor externe şi justiţiei, cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isarescu, iar miercuri după-amiază cu investitori olandezi în Romania.


Olanda se numără printre ţările care au reţineri faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.


Lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei au fost două subiecte puse pe masă de Regatul Ţărilor de Jos încă din perioada negocierilor României pentru aderarea la Uniunea Europeană.


După mai bine de patru ani de la momentul aderării, aceleaşi arme sunt folosite să ne ţină departe de spaţiul Schengen.


Nu există o explicaţie raţională pentru această atitudine numai faţă de România şi Bulgaria, ultimele intrate în clubul european, la fel cum nu există o explicaţie raţională nici pentru menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii din România şi Bulgaria, din nou tratate altfel decât ţările care au aderat la Uniunea Europeană în 2004.


Este vorba doar neîncredere, chiar dacă din punct de vedere tehnic România îndeplineşte toate condiţiile.


Oficial, sunt invocate condiţiile economice, însă devine din ce în ce mai clar că actualul guvern minoritar trebuie să facă pe plac partidului de extremă dreaptă, cel pentru libertate, pe a cărei susţinere se bazează în Parlament.


Liderul partidului, Geert Wilders, a declarat, în repetate rânduri, că cele două ţări nu ar fi trebuit acceptate în Uniunea Europeană.


În relaţiile economice bilaterale, olandezii rămân pragmatici, 8 ani la rând Regatul Ţărilor de Jos fiind investitorul numărul unu în România.