În general ierarhizarea a fost în concordanţă cu cea rezultată din autoevaluarea unităţilor.


De la 1 iunie, noul contract-cadru pentru decontarea serviciilor medicale de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va ţine cont de categoria în care a fost inclus fiecare pentru alocarea banilor de la buget.


Dacă în Bihor, de exemplu, nu au apărut probleme legate de includerea spitalelor în cele cinci categorii, la Botoşani este o situaţie contradictorie, apărută după ce unităţile au aflat încadrarea conform noii clasificări.



Medicii Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie din Botoşani sunt nevoiţi să trimită cazurile de acest fel la spitalul din Suceava, unde nu există maternitate, ci doar o secţie de obstetrică şi ginecologie, care funcţionează în cadrul Spitalului Judeţean.


Datorită clasificării provizorii de grad III, acesta a fost considerat de importanţă regională şi obligat de Ministerul Sănătăţii să preia şi prematurii din alte judeţe.


După ce la jumătatea anului trecut a pierdut 120 din cele 290 de paturi, Maternitatea din Botoşani a pierdut şi finanţarea pentru secţia de prematuri, fiind considerată de nivel II B, asta deşi are dotări la standarde europene şi specialiştii necesari pentru a trata astfel de cazuri.


Medicii sunt revoltaţi şi spun că, de fapt, scopul urmărit este acela de a înfiinţa un spital de specialitate al Suceva, pe baza adresabilităţii crescute care va atrage fonduri importante de la stat.


Medicul-şef al secţiei de neonatologie, doctor Rodica Tănăsache, spune că spitalul beneficiază de toate condiţiile pentru funcţionarea unei secţii de prematuri, însă finanţarea acordată nu acoperă cheltuielile cu astfel de cazuri.


"Am mai ţinut şi noi câţiva, dar nu rentează din punct de vedere financiar. Facem gaură în buget pentru un prematur de gradul IV se cheltuieşte până la 250 de milioane, trei luni, bani pe care nouă, Casa, nu ni-i oferă", a declarat Rodica Tănăsache.


15% dintre naşterile din Botoşani sunt premature, în condiţiile în care, anul trecut, au venit pe lume 800 de copii.


Anual, la Botoşani, se nasc prematur peste 300 de bebeluşi, iar de la începutul acestui an au fost înregistrate 20 de astfel de cazuri, cu o greutate mai mică de 1.500 de grame.


Teoretic, toate aceste cazuri trebuie să ajungă la Suceava, însă medicii botoşăneni refuză să trimită copiii în judeţul vecin şi preferă să îi trateze în maternitatea de aici, chiar dacă fac eforturi financiare extrem de mari.


Doctorul Eugen Prăjinariu, medic primar neonatolog susţine că majoritatea nou-născuţilor prematur nu pot fi transportaţi la spitalul din Suceava.


"Spitalul nostru este un spital mare. Din punct de vedere al resurselor umane, facem faţă, avem specialişti, deci nu este vorba că nu ştim ce avem de făcut. Am mai trimis prematuri la Suceava, dar aceste transferuri se fac în anumite condiţii. Dacă pacientul respectiv nu este bine echilibrat şi nu suportă transportul, noi nu putem să riscăm să trimitem un copil atât de mic, pentru că pe drum se poate dezechilibra şi poate muri. De asemenea, dacă familia respectivă nu doreşte transferul, atunci noi nu putem să efectuăm acest transfer", a afirmat Eugen Prăjinariu, medic primar neonatolog.


Maternitatea Botoşani utilizează tehnici medicale noi, asemănătoare cu cele folosite în centrele universitare din ţară, iar condiţiile de care dispune sunt la nivelul cerinţelor europene.


Mai mult, unitatea a câştigat un proiect de modernizare cu fonduri de la Banca Mondială, în valoare de trei milioane de euro, pe care riscă să-l piardă dacă destinaţia spaţiilor va fi schimbată odată cu eventuala comasare a Maternităţii cu Spitalul Judeţean.