În acest sens, el susţinea că de la 1 iulie va fi redus CAS-ul şi că se va scuti de impozit profitul reinvestit. În acest sens, el spune că discuţiile cu FMI nu vor fi o problemă pentru introducerea acestor măsuri.

"Urmează discuţii pe această temă la Finanţe, dar sunt convins că FMI va fi de acord cu această măsură, având în vedere atât mersul economiei româneşti, cât şi ratingul de ţară, aşa că nu vor fi probleme", a spus el.

De asemenea, ministrul Economiei a mai declarat că în acest moment Guvernul discută despre o schemă de sprijin pentru marii consumatori de energie, pentru ca produsele acestora să se păstreze competitive, în condiţiile liberalizării pieţei gazelor.

Cât priveşte privatizarea Oltchim, Constantin Niţă, apreciază că, în cazul în care peste trei zile va eşua primul pas al procesului, atunci acesta se amână.

El a dat asigurări că guvernul va încerca să găsească o soluţie de finanţare pentru a repune în funcţiune două linii de producţie la Oltchim şi pentru a-l readuce la viabilitate economică.

În cadrul Forumului Investitorilor de la Bucureşti, membri ai reprezentanţelor diplomatice străine în România au susţinut nevoia reducerii dependenţei energetice a Uniunii Europene faţă de Rusia.

Ei cred că acest lucru se poate realiza prin diversificarea importurilor şi utilizarea eficientă a resurselor proprii.

Reprezentantul Ambasadei Marii Britanii, Adam Sambrook, prezent la eveniment, este de părere că - în ciuda reticenţelor - trebuie să se insiste la nivel comunitar asupra potenţialului resurselor alternative:

"Marea Britanie investeşte în energia regenerabilă. Există un potenţial important pentru exploatarea gazelor de şist atât în România, cât şi în Marea Britanie. Trebuie să depăşim aceleaşi obstacole legislative şi de percepţie publică", a afirmat el, citat de redactorul RRA.

Pe de altă parte, potrivit afirmaţiilor şefului Direcţiei de Privatizări din Departamentul pentru Energie, Gabriel Dumitraşcu, arile companii energetice din România îşi continuă planurile de investiţii fără să fie afectate de impozitul pe construcţii speciale, aşa numita "taxă pe stâlp".

"Impactul în preţurile finale va fi de doar 1 - 1,5%, iar costurile suplimentare generate vor fi recuperate prin creşteri de preţ, mai spune oficialul de la Energie la o conferinţă de specialitate", a declarat Dumitraşcu, citat de Agerpres.

Acesta a admis însă că va fi o problemă legată de suportabilitatea consumatorilor.