Presedintele Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs, a susţinut că intenţionează să solicite Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii eliberarea de adeverinţe care să ateste dacă cei 15 membri ai Comisiei Permanente a CNS au fost sau nu colaboratori ai fostei Securităţi.



Demersul urmează să fie iniţiat după şedinţa Adunării Generale a CNS, din data de 3 iunie, de la Târgu Mureş, care va trebui să se pronunţe asupra unei hotărâri privind incompatibilităţile ce nu permit ocuparea unor funcţii de conducere în cadrul consiliului.



Dacă hotarârea va fi adoptată, cei care ocupă funcţii de conducere în CNS vor trebui să prezinte adeverinţe de la CNSAS că nu au colaborat cu Securitatea, însă de hotarârea privind incompatibilităţile nu vor scăpa nici cei care au fost activişti ai Partidului Comunist Român înainte de 1989 .



"Dorim să fie clar că niciunul dintre noi nu suntem şantajabili şi că suntem conduşi după principiile CNS", a apreciat liderul CNS.



Izsak Balazs a precizat că printr-un astfel de demers se intenţionează transmiterea mesajului potrivit căruia liderii Consiliului Naţional Secuiesc nu sunt şantajabili şi că aceştia se conduc doar după principiile CNS.




Recomandări pentru viitorul referendum


Conducerea Consiliului National Secuiesc îşi sfătuieşte simpatizanţii că la Recensamântul General al Populatiei si Locuintelor din 22-31 octombrie să se declare maghiari.



Izsak Balazs a afirmat că a fi secui înseamnă o conştiinţă regională, că apartenenţa naţională a secuilor este cea maghiară şi că în formularul de recensamânt a fost introdusă o rubrică discriminatorie, doar pentru maghiari.



În opinia sa, o astfel de rubrică ar fi trebuit introdusă şi pentru români, ca aceştia să aibă posibilitatea să se declare olteni, munteni, banăţeni sau moţi, dar acest lucru nu se întâmplă.