Dezbaterile au fost deschise cu problemele cu care aceste organizaţii se confruntă, lipsa unei strategi coerente a Bucureştiului, care să înglobeze soluţii de sprijinire a şcolilor, bisericilor şi mass media acestor comunităţi.

Reprezentanţi comunităţilor de români care trăiesc în jurul frontierelor României reclamă indiferenţa autorităţilor de la Bucureşti faţă de problemele cu care se confruntă şi nu înţeleg de ce sunt abandonaţi de ţara mamă.

Ei acuză dur absenţa unei strategii coerente a instituţiilor care au în vedere păstrarea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase, dar şi dezinteresul clasei politice din România care de ani de zile face doar promisiuni verbale şi nu îi sprijină concret.

Predrag Balaşevic, preşedintele Partidului Neamul Românesc din Serbia: De ani de zile, la Izvorul Mureşului venim şi ne spunem problemele pe care le avem, când este vorba de şcoala pe care nu o avem, când este vorba de biserică, când este vorba de mass media, că nu au toate drepturile astea cum le au fraţii din Banat sau cum au alteminorităţi. Clasa politică românească este dezinteresatăd e problema noastră. Asta spun pentru că de ani de zile noi spunem care sunt problemele şi nu vedem realizarea sau rezolvarea acestor probleme. România trebuie mai clar să ne susţină şi la întâlnirile cu oficialităţile de la Belgrad şi trebuie să spună: drumul Serbiei spre UE este prin Timoc, acesta este interesul strategic al României când este vorba de românii din Timoc.

Pentru al treilea an consecutiv reprezentanţii comunităţilor româneşti din Valea Timocului solicită retragerea unor diplomaţi români.

Aceştia sunt acuzaţi că nu îi sprijină în acţiunile de păstrare a identităţii şi lucrează în deafvoarea lor.

Predrag Balaşevic, preşedintele Partidului Neamul Românesc din Serbia: Suntem nemulţumiţi şi de oamenii care sunt trimişi din România în Serbia, care sunt la consulat şi la ambasadă, aceşti oameni nu că nu ne sprijină, ei chiar fac o politică antiromânească a românilor în Timoc. Urgent trebuie să se facă ceva, pentru că încet, încet în Timoc se vorbeşte din ce în ce mai puţin limba română. Nu avem mass media, biserica are mari probleme.

Pe de altă parte, bugetul alocat de statul român pentru susţinerea proiectelor românilor din afara frontierelor sete insuficient, iar aceştia sunt trataţi inechitabil şi discriminaţi în ţările de adopţie, s-a afirmat la Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni de la Izvorul Mureşului.

Marcel Dumitru Bujor, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României: Din păcate, trebuie să recunosc că bugetul alocat pentru românii din afara graniţelor nu este suficient, nu a fost şi nu cred că, din păcate, va fi nici într-un viitor mai apropiat, dar trebuie ca acest buget să fie îndreptat spre problemele prioritare. În ceea ce priveşte cum sunt trataţi românii din afara graniţelor ţării, vreau să vă spun că, spre mândria noastră, România poate fi un etalon, un exemplu cum sunt tratate minorităţile în România, udne sunt 18 deputaţi şi în Parlamentul României, ceea ce nu se reflectă, să spunem, în Ungaria sau în altă parte unde românii, uşor, uşor, sunt asimilaţi ca şi cetăţeni maghiari.

În privinţa românilor din judeţele Harghita şi Covasna care se confruntă cu gravă scădere demografică în ultimele două decenii, episcopul ortodox, Prea Sfinţitul Andrei Moldovan, a adresat un apel tuturor instituţiilor statului român prin care solicită susţinerea economică a întregii zone.

Prea Sfinţitul Andrei Moldovan: trebuie să sublniniem că este o acută nevoie de oameni de afaceri care să investească în zonă, să creeze locuri de muncă pentru că lipsa lor afectează nivelul de trai al tuturor locuitorilor indiferent de etnie. Facem apel conducerii tuturor instituţiilor centrale de educaţie, cultură, economice să înţeleagă şi să rezolve problemele cetăţenilor români din sud-estul Transilvaniei, pentru a putea ulterior fructifica întregul potenţial al acestui areal în interesul României.

Să menţionăm şi faptul că ministrul de externe Bogdan Aurescu le-a transmis un mesaj participanţilor la lucrările Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, în care arată preocuparea permanentă pe care statul român o are pentru conservarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii românilor de pretutindeni.

Ministrul Aurescu punctează faptul că toţi românii de pretutindeni, indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor, trebuie să se bucure de drepturile fundamentale ce vizează păstrarea identităţii naţionale, folosirea limbii materne, accesul la serviciu religios în limba română, accesul la informaţie, participare la viaţa socială, economică, culturală şi la treburile publice, iar România insistă asupra respectării lor în dialogul bilateral cu statele de reşedinţă, respectiv la nivel multilateral.