Comisia pentru revizuirea Constituţiei a adoptat marţi în unanimitate proiectul de revizuire a legii fundamentale.

Membrii comisiei au analizat observaţiile Consiliului Legislativ şi pe cele ale Comisiei de la Veneţia şi au adoptat mai multe amendamente.

Potrivit preşedintelui comisiei, Crin Antonescu, proiectul va fi trimis Guvernului, Curţii Constituţionale şi Comisiei de la Veneţia, după care va intra în dezbaterea Camerelor Parlamentului.

Interceptările telefonice

Forul a decis că Avocatul Poporului nu mai poate fi revocat din funcţie, iar interceptările telefonice pot fi dispuse de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei numai în cursul procesului penal.

Membrii comisiei au renunţat la articolul care permitea procurorilor să dispună interceptarea comunicaţiilor pentru 48 de ore fără avizul unui judecător.

Dizolvarea Parlamentului

Comisia a stabilit că Parlamentul poate fi dizolvat de către preşedinte în cazul în care Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru învestitura a trei guverne succesive şi că şeful statului nu este obligat să consulte Parlamentul pentru a cere poporului să-şi exprime voinţa prin referendum.

În domeniul justiţiei, noua Constituţie ar putea permite folosirea probelor ilegale dacă sunt în favoarea acuzatului.

Senatul şi Camera, atribuţii diferite

Camera Deputaţilor va avea atribuţiuni în cea mai mare parte a domeniilor legislative, în timp ce Senatul va rămâne cu domenii ce au legătură cu regiunile.

Tot Senatul va rămâne cu atribuţiuni de numire şi control al instituţiilor publice.

În schimb, atribuţiuni cu greutate, cum ar fi strategia de securitate naţională, vor reveni ambelor camere în plen reunit.

"Am văzut cu toţii materialele trimise de Comisia de la Veneţia. Cred că până la urmă ceea ce facem noi se vrea o adevărată reformă şi a parlamentului, Camera Deputaţilor să primească atribuţii aproape în totalitate de cameră legislativă, aproximativ 90% din domeniu, iar Senatul să primească atribuţii 10% de reglementare în calitate de cameră decizională şi cameră de control şi de numiri", a spus Ion Chelaru, cel care a propus această diferenţiere clară a celor două Camere.

În măsura în care Senatul va deveni o cameră a regiunilor, minorităţile par a avea o problemă.

"Dacă se ia în considerare într-adevăr separarea acestor atribuţii ale celor două camere, gândiţi-vă să eliminaţi de exemplu posibilitatea de a lua opinie şi de a declara orice grupului minorităţilor naţionale. UDMR este şi în Senat şi în Cameră", susţinea în cadrul dezbaterilor din Comisia specială, senatorul UDMR Mate Andras Levente.

Moţiune "constructivă"

Rămâne ca modificare valabilă ideea de moţiune de cenzură constructivă, în care o majoritate propune şi un înlocuitor pentru premier, însă a fost eliminat efectul moţiunii simple, în speţă înlocuirea ministrului.

Comisia a revenit al textul iniţial şi în privinţa organizării unui referendum, în sensul în care preşedintele sau 250.000 de cetăţeni nu mai au nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a-l organiza.

În fine, magistraţii nu se mai numără printre cei obligaţi să se prezinte în faţa unei comisii de anchetă a Parlamentului, aşa cum prevedea modificarea de anul trecut, însă aceiaşi magistraţi rămân subiectul tragerii la răspundere materială în cazul unei decizii luate cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.