Comisia Europeană a prezentat, la Bruxelles, raportul anual privind progresele făcute de Romania şi Bulgaria în domeniul justiţiei.

Documentul, cel de-al cincilea din momentul aderării, pune accent pe implementarea legislaţiei, cum ar fi cele patru noi coduri de procedură, considerate fundaţia pentru un proces juridic modern.


Lupta impotriva coruptiei trebuie să rămână prioritatea numărul unu, susţinerea politică din partea parlamentului fiind esentială în acest domeniu.

Comisia este de părere că multe cazuri de corupţie la nivel înalt trenează de mai mulţi ani şi cere României să ia măsuri urgente pentru ca deciziile finale în astfel de cazuri să fie accelerate pentru a se evita prescrierea lor,relatează corespondentul Radio România Actualităţi, Claudia Marcu.

"România a făcut paşi semnificativi pentru a răspunde recomandărilor făcute de Comisie anul trecut. În perioada următoare este nevoie să se implice pentru aplicarea noilor coduri din justiţie, să ia deciziile necesare pentru a continua reforma sistemului judiciar, să-şi întărească strategia anticorupţie şi să obţină rezultate mai bune în confiscarea averilor nejustificate, precum şi în stabilirea unor sancţiuni ferme pentru situaţiile de incompatibilitate", a spus Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.


În document se subliniază faptul că multe aspecte relevante din mecanismul de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei vor depinde de angajamentul Consiliului faţă de reforma în sistemul juridic.


Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Grey, a spus că există disponibilitate pentru acest angajament, dar, trebuie să se vadă în practică.

Critici ale Raportului Comisiei Europene


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: "mica reformă" a reuşit să abordeze câteva probleme legate de reducerea competenţei de a judeca în primă instanţă, însă reforma nu este suficient de profundă, în special în zona unificării jurisprudenţei; prin urmare, recomandarea rămâne.

Reforma aprofundată a sistemului disciplinar: România nu s-a angajat încă într-o astfel de reformă.


Pe de-o parte, a fost adoptate noi reguli de recrutare a inspectorilor juridici, însă activitatea acestora nu s-a îmbunătăţit semnficitiv.

În lupta împotriva corupţiei: trebuie accelarate procedurile în cazurile importante de corupţie la nviel înalt pentru a se evita împlinirea termenului de prescripţie în toate cazurile.


Agenţia Naţională pentru Integritate are o nouă bază legală, însă impactul activităţii acesteia nu se simte cu adevărat.


Se recomandă din nou coordonarea politicilor anticorupţie la cel mai înalt nivel şi dezvoltarea unei strategii anuale robuste pentru prevenirea şi sancţionarea actelor de corupţie.

Rămâne recomandarea referitoare la adoptarea unor reguli care să prevină conflictele de interes în managementul fondurilor publice şi în cadrul autorităţilor care reglementează, verifică şi decid asupra contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice.