România ar trebui să renunţe la reglementarea preţurilor pentru energie, recomandă Comisia Europeană, în strategia pentru obţinerea unei pieţe interne în acest domeniu.

Alte directive europene se referă la independenţa instituţiilor de reglementare, interconectare şi informare transparentă, în privinţa costurilor de la diverşi furnizori, explică Tudor Constantinescu, expert în cadrul Direcţiei Generale a Energiei, a Comisiei Europene.

România este unul dintre statele împotriva cărora a fost declanşată procedura de sancţionare, aşa-numitul infringement, pentru lipsa de transpunere în legislaţia naţională a directivelor europene pentru energie.

Termenul până la care UE şi-a propus să aibă o piaţă comună a energiei este 2014.

O piaţă internă de energie, coerentă, competitivă şi avantajoasă pentru consumatori, se poate obţine, susţin experţii Comisiei, prin liberalizare, eliminarea reglementării preţurilor, diversificarea surselor şi rutelor de transport de energie, prin interconectarea reţelelor statelor membre şi prin posibilitatea oferită consumatorilor, de a alege între mai mulţi furnizori.

Până atunci, însă, România pare să fie printre statele care nu au pornit tocmai cu dreptul.

Şi asta pentru că lipsa unor reguli pe piaţa de energie vine şi din faptul că am avut abia anul acesta legislaţia pentru ca Autoritatea Naţională de Reglementare să fie aşa cum cere Comisia Europeană, independentă, iar aceasta urmează încă a fi demonstrată, a spus preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ.

El a explicat că, atunci când Comisia Europeană încearcă să definească ce înseamnă consumator vulnerabil, adică, cei cu puţini bani, trebuie să ţină cont de caracteristicile fiecărui stat membru şi de diferenţele de venituri.

"Ţările UE au un venit mediu pe cap de familie, mult mai mare. Dacă este să aliniem preţurile din UE, sigur vom avea o foarte mare problemă în a aplica calendarele de reglementare, având în vedere faptul că ar trebui să reconsiderăm un foarte mare număr de consumatori, vulnerabili, dacă este să ne apropiem de preţurile din UE", a spus Havrileţ.

Oficialul a subliniat că în cazul unei liberalizări a preţurilor nu este garantat că preţul actual de import este cel real.