RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 mai, ora 22:29) - Agenda globală - Realizator: Simina Botar

Comisia Europeană a lansat astăzi un fond de apărare de 500 de milioane de euro, care va permite statelor membre să dezvolte şi să cumpere împreună tehnologie militară, argumentând că războiul declanşat de Rusia în Ucraina a demonstrat nevoia de modernizare a Forţelor Armate.

Suma, care va proveni din bugetul comunitar pe termen lung al Uniunii Europene şi ar putea creşte prin implicarea sectorului privat, va contribui la rezolvarea celor mai grave deficienţe din domeniile apărării aeriene, terestre şi maritime.

Într-un interviu la Radio România Actualităţi, ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a participat la Bruxelles, la discutarea deciziei, a explicat că România este în avangarda ţărilor implicate, inclusiv în materie de cercetare-inovare în domeniu. Carmen Gavrilă l-a întrebat pe ministrul Vasile Dîncu în ce fel vor fi folosiţi banii.

Vasile Dîncu:Ne aşteptăm la stimulente financiare din parte UE, în ceea ce priveşte refacerea stocurilor de armament pentru ţările noastre, accelerarea investiţiilor pentru apărare şi, aici ,sigur că vor fi importante nu numai bugetele crescute ale majorităţii ţărilor din zona noastră, dar şi propuneri privind stimularea acestor investiţii, inclusiv printr-o debirocratizare a folosirii fondurilor europene. Una din indicaţii a fost aceea de a integra industria civilă în acţiunile de înzestrare şi de producere a infrastructurii de apărare. De asemenea, sperăm, scutirea achiziţiilor comune de exemplu de la calculul deficitului bugetar sigur şi posibilităţile de achiziţii comune, noi fonduri de cercetare şi de inovare. Va trebui să planificăm mai bine şi operaţiile şi misiunile.

Carmen Gavrilă: Pachetul acesta ar urma să aibă o substanţială componentă de industrie militară. Unde ar putea fi România în această perspectivă?

Vasile Dîncu:România, alături de unele ţări din francul estic, va fi membru important al unor proiecte comune sau chiar a unor proiecte individuale care ţin de această zonă. Una din ideile a fost aceea a unor achiziţii comune. Vom lucra împreună pentru a umple deficitul de investiţii din ultimii ani. România se află în avangarda, să spunem, acestui proces de înzestrare şi de participare comună la cercetare în domeniul apărării.

Carmen Gavrilă: În esenţă, este vorba despre un viitor rol mai mare al Uniunii în achiziţiile militare, dar cum, legal, se poate face asta, pentru că tratatele, de exemplu, nu permit finanţarea de elemente care ţin de operaţiuni de apărare?

Vasile Dîncu: În ultima perioadă, Uniunea Europeană, pentru prima dată în istorie, a reuşit să găsească mecanismele prin care să modifice unele elemente din Tratat care ar fi interzis aceste lucruri, pentru că este vorba de o situaţie de urgenţă, o situaţie strategică. De aceea, se aşteaptă ca foarte multe reglementări care ar bloca aceste achiziţii, aceste planuri comune să fie modificate, evident, în perioada următoare. Adaptarea legislativă a fost cel mai important element discutat, fluidizarea procedurilor europene, sprijinul prin consultanţa inteligentă a părţii financiare, să spunem, celor care se ocupă de această zonă. Mărirea cheltuielilor în unele ţări, evident, mai ales ţările nordice, ca de obicei spunând că va trebui mai degrabă să cheltuim mai eficient ceea ce avem până acum şi să găsim o formulă mai suplă de a face aceste cheltuieli.

2022 anul în care se poate relansa industria naţională de apărare. Războiul din Ucraina, bugetul mărit pentru apărare şi programele coerente ale Ministerului Apărării Naţionale pentru înzestrare creează condiţiile pentru relansarea industriei de apărare în ţara noastră.

Câteva proiecte au prins deja contur, ne încurajează să credem că atât, sectorul de stat, cât şi cel privat din industria naţională de apărare vor primi comenzi în următoarea perioadă.

Comentariul lui Radu Dobriţoiu

Industria românească de apărare are condiţii, în prezent, pentru a se dezvolta pe mai multe zone de producţie, de tehnică şi echipamente militare care pot fi livrate atât, Armatei României, cât şi altor ţări. Contextul creat de mărirea bugetului alocat Apărării la 2,5% din Produsul Intern Brut, cât şi programele multianuale coerente, de înzestrare pot susţine deopotrivă industria de stat şi cea privată de apărare din România. Totodată, ameninţările diversificate ale războiului de tip hibrid, dar mai ales războiul din Ucraina produc efecte pe palierul programelor de înzestrare ale României şi ţărilor din NATO. Transportoarele blindate Pirahna V sunt produse, din acest an, la Uzina Mecanică Bucureşti, care va livra totalul din cele 227 de blindate achiziţionate de Armata României. Turelele şi puterea de foc pentru acest vehicul blindat sunt produse tot în România, la Bacău, sub licenţa Elbit. Este foarte posibil ca Armata României să comande un nou lot de transportoare fabricate la Bucureşti şi există informaţii că alte ţări ar dori să cumpere Pirahna V fabricate în România. În poligonul Uzinei Mecanice Plopeni, a avut loc recent testarea loviturii perforante termobarice pentru AG-9, în vederea omologării prototipului industrial. Aceasta este o muniţie cu efect combinat de schije şi suflu, având capacitatea de a perfora ţinte de beton, cărămidă, valuri de pământ şi ţinte blindate. Muniţia va fi produsă în România şi poate fi achiziţionată atât de Armata Naţională, cât şi de aliaţii din NATO. La Ploieşti vor fi produse rachetele Sky Ceptor pentru sistemele antiaeriene Patriot. Aceste proiectile pot fi integrate şi în sistemul israelian de David Sling, Praştia lui David, şi pot distruge aeronave, drone şi rachete între 40 şi 200 de km. Drona de luptă Watchkeeper X realizată de compania israeliană Elbit Systems ar putea fi asamblată la Aerostal Bacău în viitorul apropiat. Programul de înzestrare are drept scop şi realizare pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru sisteme de drone. La Aerostal Bacău vor fi modernizate toate aeronavele F-16 aflate în prezent în dotarea Forţelor Aeriene Române.