Reprezentanţii Comisiei evidenţiază într-un raport elementele pozitive, dar şi aspectele negative pe care clasa politică românească nu le-a rezolvat, în ciuda recomandărilor anterioare.

Comisia consideră că este neclară forma de guvernământ pe care o va adopta România şi insistă asupra delimitării competenţelor între preşedinte şi premier.

Pe de altă parte, este apreciată clarificarea făcută între atribuţiile celor doi în materie de politică externă şi tot aici este apreciată măsura dizolvării Parlamentului în cazul în care eşuează iniţiativa legislativului de demitere a preşedintelui.

Comisia mai recomandă consolidarea garanţiilor pentru independenţa justiţiei, dar şi armonizarea textelor privind drepturile fundamentale cu cele ale Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Una din cele mai serioase critici lansate de Comisie este faptul că politicienii de la Bucureşti nu reuşesc să clarifice care este forma de guvernământ spre care înclină şi nu este pentru prima dată când instituţiile internaţionale atrag atenţia că politicienii români nu au reuşit până acum să aleagă între formele clasice de republică.

Raportul Comisiei pune punctul pe "i" atunci când arată că de la această neclaritate se trag mai toate problemele instituţionale, iar în final, acestea pun în pericol funcţionarea sistemului ca ansamblu.

Recomandări punctuale vizează clarificarea rolului preşedintelui şi al premierului, introducerea unor garanţii pentru independenţa justiţiei, precum şi asumarea principiului respectului reciproc şi colaborării loiale între puterile statului.

Între timp, politicienii de la Bucureşti au renunţat să organizeze referendumul pentru revizuire în mai anul acesta şi îl gândesc pentru anul viitor, după o nouă analiză a proiectului Constituţiei.

"Poziţia Comisiei, poziţia Curţii Constituţionale, poziţia Consiliului Legislativ şi poziţia Comisiei de la Veneţia, chintesenţa acestora trebuie să ne scoată un text agreat de toate aceste instituţii fundamentale. Cred că într-o lună vom relua lucrările Comisiei şi eu cred că putem discuta eventuala aprobare în Parlament, la începutul anului 2015, şi de un referendum spre final, în toamna anului 2015", a spus senatorul PSD Ioan Chelaru.

Raportul Comisiei de la Veneţia este critic şi în privinţa capitolului referitor la drepturile fundamentale şi recomandă armonizarea cu cele ale Curţii Europene pentru Drepturile Omului.

O altă recomandare este ca puterea să colaboreze mai strâns cu opoziţia în acest proces, iar politicul să fie mai deschis dialogului cu societatea civilă.