Comisia de la Veneţia apreciază, în opinia privind România, că evenimentele din vară au arătat că o coabitare între preşedinte şi premier nu poate fi uşor susţinută de cadrul constituţional, iar reforma Constituţiei trebuie să clarifice competenţele celor doi, în principal privind politica externă.

"Evenimentele din România au demonstrat că actualul cadru constituţional al României nu poate susţine cu uşurinţă o coabitare între un preşedinte al republicii aflat de o parte a spectrului politic şi un guvern şi un parlament din cealaltă parte. Această opinie a Comisiei de la Veneţia nu are rolul de a lua o poziţie privind o alegere între un sistem prezidenţial şi unul parlamentar, dar reforma constituţională ar trebui să clarifice cel puţin competenţele preşedintelui şi primului-ministru", precizează Comisia de la Veneţia.

De asemenea, Comisia prezintă şi o serie de recomandări privind modificarea Constituţiei, făcând referire, pe lângă clarificarea competenţelor şefului statului şi ale primului-ministru, şi la procedura de suspendare a preşedintelui.

"Procedura privind suspendarea preşedintelui face confuzie între responsabilitatea politică şi cea juridică. Are tendinţa să îl facă pe preşedintele responsabil politic în faţa Parlamentului şi electoratului, deşi motivele pentru o demitere sunt formulate într-o manieră care invocă responsabilitatea legală. Rolul Curţii Constituţionale în această procedură este, de asemenea, mai degrabă neclar", se arată în documentul Comisiei.

Comisia, îngrijorată "de recurgerea extinsă la ordonanţe de urgenţă guvernamentale"

Totodată, Comisia de la Veneţia propune o mai bună reglementare a recursului la ordonanţe de urgenţă de către Guvern şi asigurarea în Constituţie a unui cadru clar privind independenţa instituţiei Avocatului Poporului.

"Seria de măsuri adoptate de Guvern şi Parlament în iulie într-o succesiune rapidă care au condus la schimbarea din funcţie a Avocatului Poporului, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, schimbarea procedurilor privind referendumul de suspendare a preşedintelui şi suspendarea propriu-zisă a acestuia, luate individual dar şi ca întreg, sunt problematice din punct de vedere constituţional şi al statului de drept", se subliniază în document.

De asemenea, Comisia se declară îngrijorată în particular şi "de recurgerea extinsă la ordonanţe de urgenţă guvernamentale - atât de către actuala, dar şi precedentele majorităţi - care prezintă un risc pentru democraţie şi statul de drept în România".

Instituţiile statului trebuie să se angajeze într-o "cooperare loială"

Potrivit Comisiei de la Veneţia, evenimentele din România şi mai multe dintre declaraţiile făcute în această perioadă demonstrează o "îngrijorătoare lipsă de respect între reprezentanţii instituţiilor de stat pentru statutul celorlalte instituţii ale statului, inclusiv Curtea Constituţională ca garant al supremaţiei Constituţiei".

Comisia consideră că instituţiile statului român trebuie să se angajeze într-o "cooperare loială", având în vedere că fiecare reprezentant al acestora trebuie să ţină cont că toate puterile statului au ca scop servirea intereselor întregii ţări, nu "interesele înguste" ale fiecărei instituţii sau de partid.

De asemenea, ea salută faptul că interlocutorii instituţionali din România şi-au declarat opinia că trebuie făcută o reformă constituţională şi legislativă care să asigure că o situaţie similară cu cea din vară nu se va mai repeta, dar şi faptul că vor colabora în mod loial, ţinând cont de obligaţiile lor.

Opinia Comisiei de la Veneţia, solicitată de premierul Ponta

Opinia Comisiei de la Veneţia a fost solicitată în iulie de către premierul Victor Ponta privind ordonanţele de urgenţă emise de Guvern, cu privire la amendarea legii referendumului şi legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, dar şi de către secretarul general al Consiliului Europei, privind compatibilitatea acţiunilor Guvernului şi Parlamentului cu principiile constituţionale şi statul de drept.

Astfel, în urma solicitărilor a fost efectuată o vizită la Bucureşti, în 10-11 septembrie, de către o delegaţie a Comisiei de la Veneţia, care a avut întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor statului şi ai partidelor, precum şi în baza dialogului ulterior cu autorităţile române.

Comisia de la Veneţia a luat decizia amânării adoptării şi prezentării Opiniei pentru a nu interfera cu alegerile legislative din 9 decembrie.

Comisia de la Veneţia a fost înfiinţată în 1990, ca un organism consultativ al Consiliului Europei în probleme constituţionale, jucând un rol important în adoptarea de legi fundamentale în mai multe ţări care sunt conforme cu standardele europene în domeniu. Comisia este compusă din "experţi independenţi care şi-au dobândit eminenţa prin experienţă în instituţii democratice sau prin contribuţie la consolidarea legii şi studiile politice".