Actualul Cod al Muncii nu este suficient de felxibil în ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă pentru români, a susţinut, marţi, premierul Emil Boc, după consultările cu grupurile parlamentare ale UDMR, UNPR şi PDL.

"Prin modificările la Codul Muncii, în primul rând, vizăm posibilitatea de a avea noi locuri de muncă în România. Acesta este obiectivul central al modificărilor pe care îl propunem la Codul Muncii", a explicat premierul.

El a precizat că în prezent, durata maximă a unui contract de muncă pe durată determinată este de 24 de luni, însă proiectele europeane au o durată minimă de trei sau patru ani, de aceea se cere reglementarea acestei perioade, adaptarea Codului Muncii la " nevoile României de astăzi".

"România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte ponderea contractelor individuale de muncă pe durată determinată în totalul contractelor de muncă. Dacă ne uităm la legislaţia europeană, de asemenea putem observa că există foarte multe ţări, precum Italia, unde nu există nici un fel de limită pentru durata maximă a unui singur contract pe durată determinată, Olanda nici un fel de limită, în Polonia nici un fel de limită ca durată a unui singur contract pe durată determinată, Marea Britanie nici un fel de limită cu privire la durata maximă a unui singur contract pe durată determinată", a mai spus premierul.

Mate Andras Levente, liderul grupului parlamentar din Camera Deputaţilor, a declarat marţi că propunerea Uniunii în ceea ce priveşte noul Cod al muncii este aceea de a mări amenzile pentru angajatorii care practică munca la negru, şi nu de sancţionare penală.

"Dacă un angajator (în mod repetat) nu încheie contract individual cu acel angajat, va fi sancţionat cu infracţiune, adică puşcărie şi amendă penală sau rămâne la nivel de contravenţie sau amendă mai mare ? Propunerea noastră este că, nu ar trebui să fie infracţiune, ci ar trebui să mărim amenzile. Este în interesul şi protecţia salariatului până la urmă ca să aibă un contract de muncă, pentru că astfel beneficiază şi de asigurări de sănătate şi de celelalte drepturi", a afirmat Mate Andras Levente.

Întrebat dacă UDMR susţinte asumarea răspunderii guvernului pe Codul Muncii, Mate Levente, a afirmat că nu există nicio obiecţie la această procedură.



Prevederile din Codul Muncii nu consolidează puterea sindicatelor

Emil Boc a declarat că, sindicatele ar trebui să convingă Guvernul că actualele prevederi propuse în Codul Muncii vin în contradicţie cu interesele ţării.

"Poate că unele dintre prevederi nu întăresc puterea sindicatelor, aşa cum ar dori ele, dar ele, aceste prevederi, întăresc această ţară, sub aspectul capacităţii de a avea mai multe locuri de muncă aici, la noi. ", a mai spus şeful Executivului.

Directiva 88 a Uniunii Europene

El a respins şi afirmaţiile unor lideri sindicali, potrivit cărora modificările aduse Codului Muncii ar încălca Directiva 88 cu privire la timpul de muncă.

"Este fals, nu este adevărat, Directiva 88 a Uniunii Europene cu privire la timpul de muncă este mult mai dură decât prevederea pe care noi o propunem în Codul Muncii şi sub niciun aspect, ea nu este încălcată", a mai spus Emil Boc.

Contractul individual de muncă pe durată nedeterminată va fii regula

Actualele contracte de muncă, inclusiv cele colective la nivel naţional rămân în vigoare, ele vor fi reglementate prin lege specială, a precizat premierul după întâlnirea cu parlamentarii UNPR.

"Legea contractelor colective de muncă nu se abrogă, aşa cum era iniţial prevăzut, urmând ca prin lege specială să se stabilească acest lucru. A fost propunerea UNPR din cadrul coaliţiei, pe care ne-am însuşit-o. A fost reiterată astăzi şi am acceptat-o, urmând ca în perioada următoare să continuăm dialogul social, aşa cum am făcut-o şi până acum", a mai spus premierul.

Preşedintele UNPR, Marian Sârbu, a afirmat, la rândul său, că a urmărit în cadrul discuţiilor cu Guvernul respectarea, în primul rând, a angajamentul faţă de CNSLR Frăţia, de menţinere a contractelor colective de muncă la toate nivelurile.

''Am avut un angajament scris prin care ne-am asumat apărarea contractelor colective de muncă, a garanţiilor colective, la toate nivelurile - şi la nivel de bază, şi la nivel de unitate, şi la nivel de ramură şi la nivel naţional. Aceste contracte colective de muncă rămân în vigoare iar regulile posibile pentru viitor vor fi stabilite prin lege specială, aşa cum este şi acum. Legea contractelor colective de muncă este o lege separată de Codul Muncii", a declarat Marian Sârbu.

Astfel, contractul individual de muncă rămâne pe durată nedeterminată, ca regulă şi tot ce înseamnă, a mai spus preşedintele UNPR, contracte individuale de muncă pe durată determinată reprezintă excepţia.

Codul Muncii din 2003, adoptat tot prin asumarea răspunderii Guvernului

Ultima rundă de discuţii pe tema Codului Muncii, a fost, marţi, între premier şi parlamentarii democrat liberali.

În acest cadrul, Emil Boc a afirmat că nu este surprins dacă Opoziţia va depune moţiune de cenzură, în replică la asumarea răspunderii pentru Codul Muncii.

Cu toate acestea, premierul a amintit social-democraţilor că, în 2003, în timpul guvernării PSD, aceeaşi lege a fost adoptată prin aceeaşi modalitate.

După întâlnirea cu parlamentarii PDL, şeful Executivului a declarat că se impune asumarea răspunderii pe Codul Muncii, întrucât la o astfel de lege, există multe interese care sunt greu de pus cap la cap prin maniera normală de adoptare.

Nu în ultimul rînd, a adăugat acesta, din 2003 şi până astăzi, adică de la adoptarea ultimului Cod al Muncii, în România au avut loc numeroase schimbări pe piaţa muncii europene.

În ceea ce priveşte asumarea răspunderii, premierul a explicat că se va lua o decizie abia după finalizarea discuţiilor din Coaliţie.