Chiuariu: Mandatul de interceptare, maximum şase luni
Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Tudor Chiariu a declarat că s-a decis că mandatul de interceptare privind securitatea naţională poate fi emis pentru o perioadă de cel mult şase luni, aprecierea duratei revenind judecătorului.
Articol de Simona Mihăescu, 09 Aprilie 2013, 19:58
Membrii Comisiei au dezbătut şi au facut amendamente la proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, informează Mediafax.
"Ce am încercat să facem prin textele adoptate, e ca aprecierea asupra circumstanţelor concrete ale fiecărei cauze şi implicit asupra duratei unor astfel de mandate, să fie evaluată o dată de procurorul care face propunerea, când este sesizat de organismele abilitate, şi - mai important decât atât, garanţia supremă - la aprecierea judecătorul care emite un astfel de mandat. Am considerat că este necesar să lăsăm judecătorul să aprecieze concret, în fiecare caz, care este durata optimă a unui astfel de mandat", a declarat fostul ministrul liberal al Justiţiei.
Tudor Chiuariu consideră că soluţia găsită vine să răspundă ambelor obiective - atât protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, cât şi eficienţei acţiunilor în ce priveşte securitatea naţională.
Acesta a precizat că termenul poate fi prelungit cu perioada pe care o consideră potrivită judecătorul, dar nu mai mult de trei luni.
La expirarea unei perioade de trei luni, procurorul va trebui să facă o nouă cerere pentru o nouă prelungire, iar un mandat de interceptare poate fi prelungit pentru maxim doi ani.
Preşedintele Comisiei juridice a explicat că lucrătorii din cadrul SRI trebuie să facă o cerere către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care e analizată de către procurorul general sau de către procurori anume desemnaţi.
"Dacă SRI cere, nu înseamnă că procurorul va cere la rândul lui judecătorului, ci va aprecia asupra elementelor care îi sunt furnizate şi pe care îşi bazează cererea. (...) Exact asta e procedura. Există două filtre - procurorul care apreciază asupra elementelor care îi sunt prezentate de către reprezentanţii SRI şi judecătorul care apreciază asupra cererii procurorului care se bazează pe aceste date. Astfel, dacă procurorul general consideră nejustificată cererea de autorizare, nu o mai trimite instanţei", a mai explicat Tudor Chiuariu.
