Secretarul de stat în MAE, Radu Podgorean, a explicat că summitul de la Vilnius a adus rezultate pozitive în ce priveşte Republica Moldova, dar o victorie semnificativă ar fi semnarea Acordului cu UE cel mai târziu în septembrie anul viitor.

El a precizat că, dincolo de eforturile autorităţilor de la Chişinău, care ar trebui să fie în continuare susţinute, este momentul ca UE să fie dinamică în relaţia cu Republica Moldova.

Radu Podgorean a dat exemplul Ucrainei, care, a dovedit că simpla parafare a acordului cu UE, nu a dus neapărat şi la un rezultat pozitiv, nefiind finalizat cu semnarea.

Lecţia ucraineană

Secretarul de stat pentru probleme politice şi relaţia cu Parlamentul, a atras atenţia că există o asimetrie în modul de acţiune al UE şi cel al Rusiei, în condiţiile în care UE cere de la statele care vor să se integreze, respectarea unor criterii în mai multe domenii, în timp ce Rusia nu face acest lucru iar de exemplu includerea în spaţiul vamal din aria rusă se poate face imediat ce o ţară şi-ar exprima interesul, fără condiţii.

Aşadar, pentru ca Ucraina să revină pe drumul european, UE ar trebui să ajungă la o redefinire a modului său de acţiune, dar evident, fără cedări în materie de standarde.

În plus, trebuie câştigată încrederea populaţiei din statele care doresc o apropiere de Uniune iar dacă se discută despre restricţionarea dreptului la muncă al românilor şi bulgarilor, deşi sunt cetăţeni europeni, atunci ce încredere ar mai putea avea moldovenii si ucrainienii în ce are de oferit Uniunea.

"Dezbaterea foarte aprinsă din unele state europene, cu privire la admiterea sau neadmiterea libertăţii de mişcare pe piaţa forţei de muncă pentru români şi bulgari, la fel ca şi condiţionalităţile prea fluide în ce priveşte accesul României în spaţiul Schengen, pot fi percepute de cei care sunt pe drumul aderării, de aşa natură încât să le creeze dubii”, a declarat Radu Podgorean.

Moldova vulnerabilă

Până la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea, Republica Moldova este încă vulnerabilă la presiuni, pentru că are între graniţe un conflict îngheţat sub influenţa Rusiei în Transnistria, are datorii pentru gazul rusesc, iar cea mai mare parte a acestor datorii vine din Transnistria care în acest caz, pentru Moscova, face parte din Republica Moldova şi deci Chişinăul trebuie să plătească facturile Tiraspolului.

În plus, Uniunea trebuie să ofere o alternativă pentru economia moldoveană dependentă şi ea în bună măsură de Rusia.

Este unul dintre motivele pentru care România a insistat şi pentru liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni în Uniunea Europeană.

"Dacă Rusia va lua măsuri de limitare a accesului cetăţenilor moldoveni pe piaţa muncii din Federaţia Rusă, atunci probabil 5-600.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova nu vor mai avea acces la locuri de muncă. Este UE pregătită să răspundă în timp real unei asemenea situaţii?" a precizat secretarul de stat Radu Podgorean.

Alternative europene

Aşadar totul ţine de cât de pregătită este UE să reacţioneze rapid. Europarlamentarul PDL, Marian Jean Marinescu a explicat că în mod normal, UE are cum să contracareze eventuale măsuri ale Rusiei de pedepsire a Republicii Moldova pentru apropierea de Europa, chiar şi în materie de furnizare de gaze, deşi conducta de la Ungheni încă nu este gata.

"Avem de unde să dăm gaz, avem conexiunea cu Ungaria, deci până la urmă se poate ajuta UE prin reţeaua europeană să ajungă ceva gaz acolo. Aşa cum a rezistat până acum, sper cu ajutorul UE şi al nostru, care trebuie exprimat foarte clar, şi au fost şi americanii zilele trecute acolo (n.r. În Republica Moldova), eu cred că pot să se rezolve aceste probleme", a declarat europarlamentarul PDL, Marian Jean Marinescu.

Modul în care Uniunea va administra viitoarele situaţii depinde de unitatea statelor membre în materie de politică externă. De exemplu, poziţia sefului diplomaţiei europene, Catherine Ashton a fost întărită de succesul în negocierile cu Iranul.

Iranul - sursă pentru Nabucco?

În condiţiile în care relaţia cu Uniunii cu Iranul, a trecut de la îngheţ la comunicare şi la un prim acord prealabil, iar în paralel, autorităţile iraniene au invitat marile companii energetice să exploateze împreună cu Teheranul, resursele uriaşe de gaze şi petrol ale ţării, apare întrebarea dacă nu ar putea Iranul să reactivere, ca sursă de gaz, proiectul Nabucco, aşa cum dorea acum câţiva ani Turcia.

"Poate dacă progresele, pentru că deocamdată sunt doar progrese, in ce priveşte problema nucleară iraniană ar fi fost vizibile în momentul în care s-a luat decizia cu privire la Nabucco, poate că era o altă situaţie. Nu cred însă că, mai ales dacă se discută de criteriile care au stat la baza deciziei, să fi intervenit până în momentul de faţă schimbări suficient de mari. Deci din acest punct de vedere, deocamdată, poate exista o speranţă dar nu există o certitudine", a explicat secretarul de stat, Radu Podgorean.

În trecut, Parlamentul European a insistat, inclusiv în rezoluţii, pe găsirea de surse alternative la energia rusească.

Europarlamentarul PDL, Marian Jean Marinescu a precizat că deputaţii europeni au fost în principiu de acord, în această privinţă, inclusiv cu includerea Iranului pe lista surselor alternative, evident cu condiţia ca Teheranul să lămurească suspiciunile în privinţa programului său nuclear.