La Chişinău, reprezentanţi ai societăţii civile au contestat un recensământ realizat în 2014, ale cărui date au fost publicate, însă, abia astăzi.

Acesta arată că în Republica Moldova ar locui aproape 3 milioane de cetăţeni, cu aproape 400 de mii de persoane mai puţin decât în 2014.

Cu toate acestea, în registrul alegătorilor la scrutinul prezidenţial din noiembrie 2016 erau înscrise oficial peste 3,2 milioane de persoane.

S-a pus, de asemenea, sub semnul întrebării faptul că o parte importantă a populaţiei Capitalei nu a fost luată în calcul sau numărul redus de persoane care afirmă că sunt etnici români.

Recensământul a fost finanţat inclusiv din fonduri donate de România şi Uniunea Europeană. Natalia Zaharescu, de la Radio Chişinău, are detalii.

Datele recensământului din 2014 arată că 75% dintre cei recenzaţi se declară moldoveni şi numai 7% români.

Întrebat de ce s-a decis separarea acestor două noţiuni, directorul Biroului Naţional de Statistică, Vitalie Valcov, a declarat că acesta este un subiect sensibil în Republica Moldova, astfel că această opţiune a fost considerată cea mai corectă.

Deşi numărul celor care se declară români este cu 4% mai mare decât la ultimul recensământ din 2004, datele sunt contestate de organizaţiile unioniste, în condiţiile în care au fost semnalate cazuri când recenzorii completau formularele cu creiomul şi care ulterior ar fi putut fi schimbate.

De asemenea, aproape jumătate din populaţia municipiului Chişinău nu a reuşit să fie numărată în cadrul recensământului, fapt ce pune la îndoială veridicitatea datelor, mai spun reprezentanţii societăţii civile.

Alte grupuri etnice din Republica Moldova sunt ucrainenii, aprope 7%, ruşii 45, bulgarii 2%, iar restul se situează sub un procent.

Din numărul total al celor recenzaţi, aproape 53% au spus că vorbesc limba moldovenească, 23% limba română şi peste 13% limba rusă, iar restul alte limbi, cum ar fi: găgăuza sau bulgara.

De asemenea, aproape 97% dintre respondenţi s-au declarat creştini ortodocşi.