Banca Naţională a calculat un curs de 4,28 lei pentru un euro, cel mai ridicat din acest an, iar cotaţia afişată de BNR pentru francul elveţian a atins un nou record, de 3,69 de unităţi.


Evoluţia pieţelor financiare nu îngrijorează banca centrală


Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat, marți, că evoluţia leului, într-o singură zi, nu poate da tendinţa pe termen lung.


”Ceea ce se întâmplă într-o piaţă ca a noastră, într-un sfert de zi, nu poate să exprime o tendinţă. Este vorba de un context regional. Practic, o scădere ceva mai alertă a leului în raport cu euro s-a întâmplat mai accentuat în Polonia, mai accentuat în Ungaria şi, în general, e vorba de un context regional, care a reacţionat la ceea ce se întâmplă în toată Europa”, a explicat Adrian Vasilescu.


Adrian Vasilescu a apreciat că scăderea leului apare pe fondul îngrijorărilor de pe pieţele internaţionale cu privire la economiile europene mari.


Instabilitate pe piețele europene


Activitatea pe pieţele europene a fost caracterizată, marţi, de instabilitate, euro înregistrând o scădere faţă de dolarul american.


Pieţele financiare au reacţionat după ce miniştrii de finanţe din zona euro, reuniţi, luni, la Bruxelles, au eşuat în ajungerea la un acord asupra unei a doua tranşe de împrumut pentru Grecia.


Temerile principale sunt legate de faptul că situaţia din Grecia s-ar putea răspândi şi către alte state din zona euro, cum ar fi Italia, a treia mare economie din eurogrup, sau Spania.


Plan de austeritate, în Italia


În încercarea de a calma pieţele, Guvernul de la Roma accelerează în aceste zile trecerea prin Parlament a unui plan de austeritate în valoare de 40 de miliarde de euro.


Acesta ar trebui să permită ţării să ajungă la un echilibru financiar până în 2014.


În acest moment, Italia este privită cu scepticism din cauza datoriei sale enorme de circa 120% din PIB, adică una dintre cele mai mari din lume şi a doua după Grecia în zona euro.


Băncile europene, în teste pentru identificarea vulnerabilităților


Miniştrii de finanţe din zona euro au anunţat că vineri vor fi făcute publice rezultatele aşa-numitelor teste de stres, făcute la aproape 100 de bănci din Europa, deoarece rezolvarea crizei financiare nu poate veni fără însănătoşirea sistemului bancar.


Potrivit corespondentului RRA, comisarul pentru afaceri monetare, Olli Rhen, a explicat că testele sunt menite să identifice băncile vulnerabile.


Odată făcut acest lucru, băncile respective vor fi trebuie să fie recapitalizate sau restructurate.