Protestele din ultima perioadă, privind proiectul Roşia Montană, au readus în atenţie şi gazele de şist.

Un alt subiect care a născut controverse în societatea românească a ultimilor ani.

Situaţia este asemănătoare şi în alte ţări europene care au astfel de zăcăminte, mărul discordiei fiind, în esenţă, posibilele efecte nocive ale exploatării, asupra mediului.

În luna mai a acestui an, liderii europeni erau de acord că în discuţiile despre diversificarea surselor de energie, gazele de şist nu pot fi neglijate.

În acel moment, premierul britanic, David Cameron, declara că niciun regulament sau legislaţie nu poate să stea în calea acestor exploatări.

O declaraţie asemănătoare a venit în luna iulie şi de la premierul olandez Mark Rutte, în vizită la Houston, în SUA.

Lituania ia în considerare gazele de şist, în speranţa că îşi va diminua dependenţa de gazele ruseşti.

Aceleaşi discuţii sunt şi în Polonia şi România.

Comisarul european pentru energie, Gunther Ottinger, se declară şi el în favoarea gazelor de şist.

Chimicalele folosite "pot ajunge în apă"

Entuziasmul politicienilor a fost destul de repede curmat de protestul organizaţiilor pentru protecţia mediului, care spun că metoda de exploatare nu este una sigură.

Chimicalele folosite, dar şi gazul pot ajunge foarte uşor în apă.

Producătorii de bere din Olanda şi Germania sunt îngrijoraţi şi trag semnale de alarmă.

Într-o scrisoare adresată Parlamentului olandez, în urmă cu câteva zile, ministrul economiei, liberalul Henk Kamp, din tabăra pro-gaze de şist, menţionează că trebuie luate în considerare siguranţa exploatărilor, dar şi reacţia populaţiei.

Riscurile exploatării pot fi controlate?

Un raport comandat de Kamp concluzionează că riscurile exploatării pot fi controlate; dar ce înseamnă riscuri controlate?

Raportul nu este foarte clar în acest sens şi nu îi convinge pe social-democraţii olandezi, parteneri de coaliţie ai liberalilor.

Ministrul Henk Kamp spune că va lua o hotărâre în luna octombrie şi că Parlamentul va fi informat.

Întâlnire la nivel înalt Olanda - Belgia

Conform presei belgiene, pe 8 octombrie la întâlnirea la nivel înalt, dintre Olanda şi Belgia flamandă, subiectul gazelor de şist va figura pe agenda de lucru.

De câte ori are ocazia, în adresările sale publice, premierul olandez, Mark Rutte, se referă şi la gazele de şist, invocând mereu revoluţia energetică din SUA.

"Pe termen lung, o astfel de revoluţie poate influenţa echilibrul geopolitic. În următorii zece ani, SUA ar putea să se transforme, din importator, în exportator. Nu vor mai depinde de Orientul Mijlociu. În aceste condiţii, mă întreb cum se va schimba relaţia noastră cu SUA şi cu Orientul Mijlociu? Pe de altă parte, apar întrebări legate de sursele noastre de energie. În zona noastră preţurile cresc, în timp ce peste Ocean au scăzut la jumătate, iar rezultatul este că multe investiţii se mută din Europa, în SUA", a fost una dintre declaraţiile foarte recente ale premierului olandez.

Proiect european pentru exploatarea gazelor de şist

Preşedintele Comisiei Europene spunea, în luna mai, că până la sfârşitul acestui an va prezenta liderilor europeni un proiect de regulament pentru exploatarea gazelor de şist.

În condiţiile în care comisarul pentru mediu, Connie Hedegaard, este destul de sceptică.

Nici dinspre grupul verzilor din Parlamentul European, nu vin veşti prea bune pentru tabăra pro-gaze de şist.

Aceştia consideră că focalizarea discuţiilor doar pe aspectul preţurilor este înşelătoare.