Legea privind diminuarea risipei alimentare, promulgată în această săptămână de preşedintele Klaus Iohannis, le propune operatorilor în domeniu luarea unor măsuri bine stabilite pentru a se reduce pe cât posibil acest fenomen.

Adoptată iniţial în 2016, legea a intrat pentru scurt timp în vigoare, anul trecut, dar nu a putut fi pusă în practică în lipsa normelor de aplicare.

În forma adoptată la sfârşitul lunii iunie, prin votul decisiv al deputaţilor, legea va fi din nou suspendată, până anul viitor.

De asemenea, regulile de prevenire a risipei alimentare pentru marii comercianţi nu vor mai fi obligatorii, ci doar opţionale.

Proiectul adoptat de Camera Deputaţilor prevede că operatorii economici trebuie să ia măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agro-alimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia şi comercializarea alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare.

În al doilea rând, documentul prevede măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei durabilităţii minimale.

Alimentele care nu vor fi vândute pot fi donate oricând în ultimele zece zile de valabilitate, cu excepţia produselor alimentare perisabile.

De reţinut că operatorii economici care transferă alimente prin donare beneficiază de facilităţi fiscale, aşa cum sunt acestea reglementate de Codul Fiscal.

Totodată, documentul creează un cadru normativ pentru definirea operatorilor economici din sectorul agro-alimentar, potrivit regulamentelor europene.

Pentru cei care nu iau măsuri, astfel încât alimentele să nu mai fie aruncate la gunoi, legea prevede amenzi de până la 10.000 de lei. Românii aruncă anual 10% din produsele alimentare pe care le cumpără.