Preşedintele Traian Băsescu, cel care a prezentat România la Bruxelles, la summitul privind bugetul Uniunii Europene, declară că a văzut la toţi liderii politici dorinţa de a găsi soluţii.

Pentru ţara noastră rămâne deosebit de importantă reducerea decalajelor în privinţa nivelului subvenţiei pentru agricultori.

Preşedintele Traian Băsescu recunoaşte eşecul încercării Consiliului European de a conveni bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020, dar vede partea plină a paharului în progresele categorice înregistrate în aceste două zile la Bruxelles în direcţia atingerii unui consens la următorul consiliu.

El a explicat că, în timp ce pentru unele state esenţial este nivelul de contribuţie, pentru altele contează plafonul bugetului pentru coeziune şi politica agricolă comună, ceea ce poate crea o aparentă contradicţie între contributorii neţi şi beneficiaii neţi.

Preşedintele României este de părere că nu trebuie dat cu pietre în cei care contribuie cu sume mai mari decât cele pe care le primesc de la bugetul european, pentru că se opun creşterii bugetului Uniunii.

Atitudinea acestora este explicabilă prin amputările masive în domenii esenţiale la care au fost siliţi să apeleze liderii celor mai puternice state europene.

Esenţială rămâne hotărârea lor de a continua eforturile pentru găsirea unor soluţii unanim acceptate.

"Am văzut la toţi liderii politici dorinţa de a găsi soluţii. Şi vreau să ne înţelegem foarte bine: nu ne place că unele state vor să aibă contribuţii mai mici. Poate că nici altora nu le place că noi vrem să avem sume mai mari, dar numai aşa putem rămâne loiali unei Europe unite, dacă, până la urmă, găsim soluţii ca, uşor, uşor, chiar dacă nu atât de repede cât am vrea, decalajele între ţările nou intrate şi vechii membri să se reducă", a spus preşedintele.

Puncte tari pentru România

Între progresele înregistrate la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a evidenţiat reducerea cofinanţării proiectelor la 85% de la 75% şi prefinanţarea de 4%, precizând că, deşi nu s-a ajuns la un acord pe buget, ceea ce s-a convenit va rămâne în forma stabilită.

Pentru România, deosebit de importantă rămâne reducerea decalajelor în privinţa nivelului subvenţiei pentru agricultori.

În următorul interval de planificare, plăţile directe pentru agricultorii români vor fi de cel puţin două ori mai mari decât sumele prevăzute în bugetul pe 2007-2013, iar subvenţia pe hectarul arabil ar putea ajunge la 190-200 de euro în anul 2020, faţă de 117 euro pe hectar, cât este în prezent.

"Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, agricultorii români vor avea la plăţi directe o creştere graduală de cel puţin cinci miliarde de euro. Deci la cele 5,5 se vor mai adăuga încă minim cinci miliarde de euro. Şi este un obiectiv important pentru noi să reuşim să reducem decalajele de subvenţie. România este afectată din punct de vedere competitivitate, fermierii români sunt afectaţi datorită diferenţei de subvenţii. Din acest motiv vedeţi în piaţă, de multe ori, produse din Italia poate mai ieftine decât cele din România", a arătat preşedintele.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă de la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a mai afirmat că va prezenta guvernului concluziile Consiliului European şi s-a declarat mulţumit de sprijinul oferit de cabinet în privinţa negocierilor pentru bugetul Uniunii 2014-2020.

Summit fără consens

Summitul liderilor europeni s-a încheiat fără ca aceştia să ajungă la un consens cu privire la bugetul Uniunii Europene în perioada 2014-2020.

O nouă reuniune a şefilor de stat şi guvern ar trebui să aibă loc în ianuarie anul viitor.

Între timp, cele 27 de state membre vor încerca să depăşească divergenţele cu privire la alocările financiare din următorul exerciţiu bugetar.

Speranţe pentru la anul

La capătul a două zile de reuniuni, liderii europeni au decis să se întâlnească din nou la începutul anului viitor pentru a găsi atunci un acord final asupra bugetului 2014-2020.

Până atunci, preşedintele Consiliului European şi cel al Comisiei Europene au mandat să continue consultările cu toate capitalele pentru a încerca să apropie cât mai mult poziţiile divergente ale celor două tabere.

Prima, a ţărilor care dau cei mai mulţi bani la buget şi care în această perioadă de austeritate vor reduceri şi la nivel european, în timp ce de partea cealaltă sunt ţările nou intrate în Uniune, cum este şi România, care primesc mai mulţi bani decât dau la bugetul Uniunii, în special pentru dezvoltarea regiunilor şi pentru agricultură.

La fel de afectate de reducerile pentru aceste două domenii sunt însă şi Italia şi Franţa.

În schimb, Germania, Marea Britanie, Suedia şi Olanda insistă că este nevoie încă de reduceri cu 30 de miliarde de euro din suma totală de aproape 973 de miliarde propusă de preşedintele Consiliului European.

Sfatul "înţelepţilor"

Lipsa unui acord în aceste zile a fost minimalizată de cancelarul german Angela Merkel şi de preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, care a explicat de ce este mai înţelept să fie lăsat timp pentru negocieri.

"Vom avea nevoie de mai mult timp pentru a găsi un acord final, pentru că este un buget pentru restul decadei şi următorii şapte ani vor fi cruciali pentru a repune Europa pe calea creşterii economice. De aceea trebuie să analizăm cât mai bine acest buget", a spus Van Rompuy.

El consideră că bugetul 2014-2020 trebuie foarte bine gândit şi pentru că afectează locul de muncă şi cheltuielile de personal, un motiv în plus pentru a găsi o formulă echilibrată.