Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri că rolul Curţii Constituţionale a României, de la înfiinţarea sa, a fost acela de echilibru şi garant al respectării principiilor constituţionale.

"Ţin să subliniez rolul excepţional pe care l-a avut Curtea Constituţională a României în găsirea acelui echilibru de care toţi românii aveau nevoie", a spus Băsescu miercuri, la conferinţa internaţională cu tema 'Jurisdicţia constituţională după 20 de ani de la căderea cortinei comuniste'.

Şeful statului a arătat că, în luna aprilie 2006, ca un răspuns la cererile societăţii de asumare şi condamnare a trecutului totalitar, a înfiinţat Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România.--fb1

El a ţinut să precizeze că la 18 decembrie 2006, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, ca preşedinte, a condamnat explicit şi categoric regimul comunist din România, de la înfiinţarea sa pe bază de dictat, în anii 1944 - 1947, şi până la prăbuşirea sa, în decembrie 1989.

Preşedintele a adăugat că nu va comenta modul în care Curtea Constituţională a tratat fiecare dintre aceste trei mari probleme abordate în timpul celor două mandate ale sale.

"Aş vrea să fac aici o paranteză: au fost abordări pe cele trei probleme - proprietate, lustraţie sau demascarea fostului aparat represiv al statului comunist. Au fost abordări din partea politicienilor, de la muşamalizare până la excese. De aceea ţin să subliniez rolul excepţional pe care l-a avut CCR în găsirea acestui echilibru de care până la urmă toţi românii aveau nevoie", a mai spus Băsescu.

Traian Băsescu, despre Legea lustraţiei: Prea târziu

Potrivit preşedintelui, este memorabilă totuşi o abordare a Curţii Constituţionale cu privire la Legea lustraţiei, care a fost elaborată acum doi ani şi jumătate, după 21 de ani de la căderea comunismului, de o majoritate parlamentară şi a fost respinsă de CCR ca fiind neconstituţională.

"Pentru mine, ca şef al statului, a fost un moment în care a trebuit să-mi judec poziţia în raport cu ce vroia majoritatea parlamentară în raport cu decizia Curţii Constituţionale. Vă mărturisesc că atunci, pentru declararea neconstituţională a acestei legi, un singur argument mi s-a părut fundamental din argumentarea Curţii - şi anume "prea târziu", a spus şeful statului.--fb2

El a precizat că nu comentează deciziile Curţii Constituţionale, dar acest argument prea târziu i " s-a părut unul temeinic, pentru că revoluţiile, atunci când se întâmplă, trebuie să aibă o cadenţă a desfăşurării lucrurilor aşa cum este normal şi cum aşteaptă cetăţenii să se întâmple după o revoluţie ca cea din decembrie 1989".

Miercuri şi joi, Curtea Constituţională a României, cu sprijinul Fundaţiei germane pentru Cooperare Juridică Internaţională, organizează conferinţa internaţională cu tema 'Jurisdicţia constituţională după 20 de ani de la căderea cortinei comuniste'.

La manifestare participă judecători ai curţilor constituţionale din statele Europei Centrale şi de Sud-Est, membre ale Uniunii Europene, reprezentanţi ai Curţii Europene a Drepturilor Omului, reprezentanţi ai autorităţilor statului român, precum şi personalităţi marcante ale mediului universitar şi ai societăţii civile.

Întâlnirea se doreşte a fi un bilanţ al activităţii de peste 20 de ani a curţilor constituţionale în cadrul ordinii juridice democratice a statelor post-comuniste şi un prilej de reunire a judecătorilor constituţionali în scopul împărtăşirii experienţelor comune cu care s-au confruntat de-a lungul acestei perioade.