Curtea Constituţională a repus în dezbatere contestaţiile la adresa legilor ce privesc Agenţia Naţională de Integritate, aceasta în condiţiile în care, joi, nu s-a întrunit cvorumul de magistraţi care să le analizeze.

O serie de demnitari sau personalităţi din administraţia publică, cu dosare pe rolul instanţelor, au invocat neconstituţionalitatea unora din prevederile Legii ANI.

Nu este prima amânare din partea Curţii pe această temă şi de asemenea nu este prima dată când Agenţia Naţională de Integritate este în atenţia Curţii Constituţionale sau când provoacă nemulţumirea celor pe care îi verifică.

Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş este unul din nemulţumiţi.

Acesta a contestat în instanţă 11 articole din legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

La rândul său, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România contestă, între altele, patru articole din aceeaşi lege.

În general, termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi interese sau publicarea pe Internet a declaraţiilor şi transmiterea lor către ANI, sunt două dintre motivele de contestare a legilor după care funcţionează Agenţia Naţională de Integritate.

Activităţile desfăşurate de inspectorii ANI, întocmirea rapoartelor de evaluare, sesizarea din oficiu, termenul de contestare a raportului sau sancţiunile pentru demnitarii găsiţi în incompatibilitate sau în conflict de interese sunt alte prevederi contestate în procese.

Curtea Constituţională a amânat în mai multe rânduri să se pronunţe în aceste cauze, în trecut luând din nou decizia de a repune pe rol câteva dosare în care se contesta legea de funcţionare a ANI sau la legea referitoare la exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Acum trei ani, Curtea a declarat neconstituţionale mai multe dispoziţii din Legea ANI, decizie în urma căreia instituţia şi-a pierdut o mare parte din atribuţii.

Agenţia Naţională de Integritate este o instituţie independentă din România, specializată în verificarea averilor dobândite în timpul exercitării unei funcţii publice, în conflictul de interese şi a incompatibilităţilor între diferite funcţii.

Curtea Constituţională a României a luat această decizie din cauza imposibilităţii constituirii joi a completului de judecată.