Judecătorii Curţii Constituţionale au admis parţial sesizarea senatorilor PDL privind neconstituţionalitatea Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care prevede că Legislativul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg.

Astfel, Curtea a constatat că sunt neconstituţionale trei articole din lege, respectiv 3, 18 şi 19.

Articolul 3 din lege prevede că "în exercitarea atribuţiilor sale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, Parlamentul adoptă opinii. Opiniile care se referă la propuneri supuse procedurilor de negociere şi adoptare la nivelul Consiliului Uniunii Europene constituie mandat parlamentar. Mandatul parlamentar creează obligaţia de natură politică pentru Guvern de a-l respecta în integritatea sa".

Conform articolului 18, "la solicitarea Parlamentului, ministrul responsabil sau delegatul său prezintă la Parlament poziţia care a fost exprimată de România la reuniunile Consiliului Uniunii Europene".

În articolul 19 se arată că "Guvernul face propuneri de nominalizare a reprezentanţilor României în cadrul următoarelor instituţii, organe şi organisme ale Uniunii Europene: Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Tribunalul de Primă Instanţă, Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor, Comitetul Director al Băncii Europene pentru Investiţii, potrivit prevederilor comunitare".

Plenul Senatului a adoptat Legea care prevede că Parlamentul stabileşte cine merge la CE

Plenul Senatului a adoptat, la finele lunii iunie, Legea privind cooperarea între Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene, care prevede că Parlamentul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu ajung la un acord.

Potrivit modificărilor aduse în comisiile reunite, conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau premierul.

Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi instituţia prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii.

Proiectul prevede că, în situaţia în care acordul privind participare la Consiliul European nu se realizează în termen, Parlamentul, în şedinţa comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European.

Conflict între preşedinte şi premier pe tema reprezentării României la Bruxelles

În data de 12 iunie, plenul Parlamentului a adoptat cu 249 de voturi "pentru", 30 "împotrivă" şi o abţinere, o declaraţie prin care recomandă reprezentarea României de către premierul Victor Ponta la reuniunea Consiliului European din 28 iunie.

În replică, Traian Băsescu a subliniat că preşedintelui nu-i poate fi partajată reprezentativitatea, făcând referire la declaraţia Parlamentului privind reprezentarea României la Consiliul European din 28 iunie de către premierul Victor Ponta, punctând totodată că Legislativul nu poate să dea mandat Executivului.

În 15 iunie, premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu s-au întâlnit pentru a discuta cine va merge la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

Întâlnirea a fost un eşec pentru că cei doi nu au ajuns la un punct de vedere comun în ceea ce priveşte acest subiect.