Curtea Constituţională a explicat că legea de modificare a Codului Penal ar fi scutit de răspundere exact persoanele care exercită puterea şi ale căror fapte au cele mai grave consecinţe în buna funcţionare a autorităţilor publice, ceea ce, în opinia Curţii, contravine Constituţiei.

Judecătorii au publicat motivele pentru care au respins în unanimitate, în 15 ianuarie, prevederile legii prin care preşedintele ţării şi membrii Parlamentului ar fi fost scoşi din categoria funcţionarilor publici.

Curtea Constituţională atrage atenţia că modificările aduse Codului Penal ar fi afectat grav buna funcţionare a autorităţilor publice, actul decizional şi încrederea cetăţenilor în instiuţiile statului.

Prin modificările declarate neconstiuţionale în 15 ianuarie, preşedintele, parlamentarii şi cei cu profesii liberale erau excluşi din categoria funcţionarilor publici şi se redefinea conflictul de interese, astfel încât aceste categorii nu puteau fi anchetate pentru fapte care aveau legătutră cu atribuţiile lor.

Curtea subliniază, că fenomenul corupţiei este considerat o ameninţare majoră la adresa instituţiilor statului de drept, democraţiei, drepturilor omului şi justiţiei sociale.

Prin aceste modificări - arată Curtea - s-ar fi creat un regim juridic distinct, de natură să le confere un statut privilegiat faţă de restul persoanelor care exercită funcţii şi demnităţi publice. Instanţa constituţională apreciază că Parlamentul nu-şi poate exercita competenţa de incriminare şi de dezincirminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Constituţie.

Modificările aduse Codului Penal au fost contestate la Curtea Constituţională, de mai mulţi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie şi de reprezentanţi ai PDL.