În sesizarea sa, Traian Băsescu arăta că unele prevederi ale acestui statut încalcă Legea fundamentală, în special în ceea ce priveşte imunitatea aleşilor.

Concret, preşedintele României semnala că, prin noul Statut al parlamentarilor, imunitatea nu mai este doar o garanţie a exercitării mandatului (aşa cum prevede Constituţia), ci ea devine un mijloc prin care senatorii şi deputaţii se pot sustrage răspunderii penale.

Amintim că pe 26 aprilie Administraţia Prezidenţială anunţa că Traian Băsescu a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate a legii care modifică Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Aici comunicatul integral

În context, preşedintele susţine că imunitatea parlamentară prevăzută de articolul 72 din Constituţie reprezintă o garanţie a exercitării mandatului, şi nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauză de exonerare de răspundere penală.

Potrivit acestuia, imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia, iar "ca orice excepţie, ridicarea imunităţii parlamentare trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare".

Şeful statului mai atrage atenţia asupra faptului că modul de redactare a noului text al articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol ce reglementează ''procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie'', este de natură să dea naştere la diferite interpretări, 'cu consecinţe asupra independenţei puterii judecătoreşti'.

Preşedintele subliniază că interpretarea prevederilor conţinute de legea transmisă spre promulgare, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi Comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat.

În context, şeful statului spune că "o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti", potrivit Agerpres.