Curtea Constituţională a amânat pentru a patra oară pronunţarea în cazul sesizării referitoare la pensiile magistraţilor. Noul termen stabilit este 11 februarie, pentru ca judecătorii să aibă timp să studieze problemele ce formează obiectul cauzei, dar şi documentele recent depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Mai exact, instanţa supremă, condusă de Lia Savonea, a trimis CCR un raport de expertiză, din care reiese că aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu.

Toate calculele arată pe toate ipotezele că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, apreciează preşedinta Înaltei Curţi.

În replică, liderulul UDMR, Kelemen Hunor, susţine că toate aceste amânări afectează credibilitatea Curţii, dar şi a coaliţiei de guvernare.

În plus, USR este de părere că Lia Savonea ar trebui amendată pentru abuz de drept, pentru că a blocat decizia CCR, prin trimiterea unei expertize cu doar o zi înainte.(

---------------------------------------------------------------------
Știrea inițială Curtea Constituţională urmează să reia dezbaterile privind cel de-al doilea proiect guvernamental care schimbă sistemul de pensionare al magistraţilor.

Pronunţarea în acest caz, cu implicaţii semnificative, sociale şi politice, a fost amânată deja de două ori din lipsă de cvorum, pentru că patru judecători au decis să nu participe la şedinţele CCR.

Şi este posibil ca nici astăzi să nu fie anunţată vreo hotărâre privind constituţionalitatea actului normativ, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis aseară, cu mai puţin de 24 de ore înaintea şedinţei de astăzi, că depune o expertiză contabilă care ar dovedi că proiectul Guvernului Bolojan anulează de fapt pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Înalta Curte condusă de Lia Savonea transmite că analiza făcută de un expert contabil independent dovedeşte că în urma reformei Guvernului Bolojan, pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea pe contributivitate.

Calculele contabile arată, potrivit instanţei supreme, că, de exemplu, pentru magistraţii de la judecătorii şi parchete, pensia va fi cu 36% mai mică, iar în cazul judecătorilor de la Înalta Curte, scăderea va fi şi mai mare, de 51%.

În aceste condiţii, susţine instanţa supremă, aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraţilor, situaţie fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene.

O astfel de analiză fusese cerută şi de cei patru judecători care au refuzat să participe la cele două şedinţe anterioare ale Curţii Constituţionale.

O ceruseră de la Ministerul Justiţiei, dar a venit de la Înalta Curte, cea care a contestat proiectul pensiilor magistraţilor.

Şi pentru a examina această expertiză, CCR ar putea amâna pentru a treia oară pronunţarea în acest caz.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 ianuarie)