CCR a fost sesizată, în acest sens, de preşedintele Klaus Iohannis după ce Parlamentul României votase o prevedere ce îi menţinea în funcţie pe edilii condamnaţi cu suspendare.

Preşedintele interimar al Curţii, Valer Dorneanu, a explicat că soluţia aleasă de parlamentari ar fi creat un regim discriminatoriu şi ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea şi responsabilitatea funcţiei de ales local.

"Condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei", precizează un comunicat al CCR.

De asemenea, "în ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de corupţie prevăzute la art. 289 (luarea de mită) şi art. 290 (darea de mită) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituţie", menţionează documentul.

Judecătorii consideră că norma ar genera discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice, respectiv care deţin calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, întrucât referirea exclusivă la art. 289-290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracţiuni de corupţie şi de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă.

Curtea mai arată că, prin însăşi finalitatea urmărită, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul de drept, supremaţia Constituţiei şi respectarea obligatorie a legilor, precum şi prevederile art. 16 care consacră principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Tot astăzi, judecătorii constituţionali au amânat pentru 13 septembrie luarea unei hotărâri în cazul sesizării formulate de 99 de parlamentari care doresc dezincriminarea conflictului de interese în cazul senatorilor şi deputaţilor ce şi-au angajat rudele la birourile parlamentare până în 2013.