USL este în plină perioadă de anunţare a candidaţilor la alegerile locale din 10 iunie.

PDL are o altă strategie şi nu se grăbeşte cu anunţurile.

Însă, dincolo de spatele politic şi de strategiile jucătorilor mari, pare că şansele unui candidat independent sunt foarte mici, iar modificările aduse legislaţiei îi dezavantajează tocmai pe aceşti candidaţi independenţi, care şi aşa se supun unor condiţii diferite pentru a intra în cursă.

Copreşedintele Mişcării Verzilor Democraţi Agrarieni, Remus Cernea, este unul dintre cei care a candidat pe post de independent în trecut şi spune că legea nu avantajează acest gen de candidatură pentru că, în sine, un singur tur înseamnă mai puţină reprezentativitate şi mai mult vot pe bază de calcule, în loc de un vot pe bază de preferinţe.

"Dacă ar fi existat turul doi, măcar în primul tur fiecare dintre noi am fi votat pe cine preferăm şi abia în turul doi am fi votat în logica votului util", a declarat Remus Cernea.

De cealaltă parte, politicul parlamentar spune că alegerea dintr-un singur tur dă şanse egale pentru toată lumea, iar cel mai bun câştigă.

Deputatul UDMR Marton Arpad spune chiar că şansele ar fi chiar mai mari pentru un independent, pentru că prin eliminarea turului doi se elimină posibilitatea coalizării politicului împotriva independentului pe principiul negocierii ulterioare a funcţiilor din consilii.

"În turul doi există o astfel de posibilitate, de care teoretic ar beneficia mai puţin candidaţii independenţi, pentru că ei nu au ce să ofere. Candidatul independent pe cine poate susţine pentru funcţia de viceprimar, de exemplu? Nu are cum, că nu are oameni în consilii", a spus Marton Arpad.

Listele cu susţinători, o problemă pentru candidatul independent

Fostul independent Remus Cernea, în momentul de faţă aflat în negocieri cu USL pentru partidul său, ridică şi o altă problemă: listele cu susţinători pe care candidatul trebuie să o prezinte.

Legislaţia românească prevede un număr de 2% din totalul alegătorilor circumscripţiei, în vreme ce Comisia de la Veneţia, Autoritatea Electorală Europeană spune cel mult 1%.

Independentul acuză acest abuz de principiu.

Politicul râde şi spune că 2% dintr-o populaţie de 4.000 de oameni, cât are o comună, ar fi cam 80 de semnături.

Aşa că strângerea de semnături funcţionează ca un prim filtru minim al alegerilor. Dacă ar fi să luăm un arbitru, acesta ar fi Autoritatea Electorală Permanentă din România.

Purtătorul de cuvânt al acesteia, Marian Muhuleţ, spune că recomandările Comisiei de la Veneţia nu sunt imperative şi că în creionarea legislaţiei din România intervine şi bunul-simţ al realităţii sau al ridicolului.

"A avea mai puţin de 50 de susţinători e ca şi cum probabil ai lua în derâdere candidatura. Ar fi de formă dacă nu poţi să consideri că ai măcar o bază de 50 de alegători, în condiţiile în care cheltuielile cu alegerile sunt suportate din bugetul comunităţii locale", afirmat Marian Muhuleţ.

Guvernul a decis ca scrutinul pentru alegerea primarilor și a consilierilor locali să aibă loc în data de 10 iunie 2012.