Legea lustraţiei interzice pentru o perioadă de cinci ani dreptul de a conduce şi a deţine funcţii publice pentru cei care au făcut parte din aparatul de partid şi din aparatul represiv în vremea regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Legea stabileşte că persoanele care au făcut parte din fostul UTC nu sunt lustrabile.

La propunerea deputatului UDMR, Máté András Levente, plenul Camerei Deputaţilor a fost de acord cu introducerea procurorilor comunişti în categoria personalelor lustrate.

După exprimarea votului, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Doru Mărieş, a afirmat că legea era aşteptată de 22 de ani, şi-a exprimat speranţa ca actul normativ să nu întâmpine probleme la Curtea Constituţională şi a estimat că prin aplicarea legii se vor crea circa 200.000 de locuri de muncă pentru tineri.

"Aveam datoria, cel puţin pentru generaţia tânără, să nu lăsăm lucrurile neterminate. E o lege care este aşteptată de 22 de ani. A mai fost votată în urmă cu doi ani. Sper ca de data aceasta să nu mai fie probleme la Curtea Constituţională, să se aplice atât cât se poate ea aplica", a afirmat Mărieş.

Ion Iliescu: Legea lustraţiei este discriminatorie şi aberantă

Fostul preşedinte, Ion Iliescu, a declarat la RFI că "Legea lustraţiei este discriminatorie, aberantă şi total inutilă".

"Ar fi fost oarecum raţional să se discute despre o asemenea lege în primii ani de după căderea dictaturii, după 1989, anii '90. Aşa încât mie mi se pare în general aberantă şi inutilă o asemenea lege într-un cadru democratic de politică deschisă şi când se pronunţă fiecare şi este mai ales cenzura populară care decide asupra tuturor lucrurilor. Mi se pare absolut inutilă o asemenea lege astăzi, la 22 de ani după revoluţie", a spus Ion Iliescu.

Fostul preşedinte a calificat votul dat în legislative drept “o acţiune tipic propagandistică, care ţine de regimuri trecute şi depăşite de istorie".

Camera Deputaţilor a mai adoptat, marţi, proiectul de lege care prevede eliminarea prescripţiei pedepselor şi a răspunderii penale în cazul infracţiunii de omor.

Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor a precizat că documentul legislativ se referă şi la faptele de omor petrecute în decembrie 1989.