Topul celor mai curate ţări din punct de vedere al corupţiei este condus la nivel mondial de Noua Zeelandă, iar România ocupă locul 75, cu şase poziţii mai jos decât anul trecut, la rândul ei, pe unul din ultimele locuri din Uniune.

Dacă la Bucureşti, filiala organizaţiei a recomandat cetăţenilor să ia mai multă atitudine faţă de actele de corupţie, la Sofia, autorităţile au respins raportul Transparency International, după cum relatează corespondentul radio România, Petio Petkov

Partidul lui Boiko Borisov, Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei, a câştigat în 2009 alegerile parlamentare cu promisiunea de a trimite "la rece" miniştrii şi politicienii corupţi din coaliţia tripartită de centru-stânga.

Aceasta nu s-a întâmplat, a devenit însă este cunoscut faptul că Guvernul Borisov a egalat şi depăşit pe cel al lui Ivan Kostov după criteriul "indice al corupţiei".

Bulgaria a revenit la situaţia de neinvidiat din anul 1999.

Indicele de percepere a corupţiei, stabilit în urma unor anchete reprezentative, arată o deteriorare a situaţiei în ultimi doi ani şi jumătate.

În 2008, ţara a fost tot ultima din Uniune, dar cu 3,6 puncte, cu 0,3 mai bine decât situaţia actuală.

De menţionat că nivelul mediu european este foarte, foarte departe, 6,27. Transparenţă fără Frontiere foloseşte note de la 0 la 10.

Guvernul Borisov a pierdut unul din cele mai puternice atu-uri ale sale, încrederea populaţiei şi cea a partenerilor externi în capacitatea sa de a câştiga războiul anticorupţie.

Indicele de percepere a corupţiei este luat în calcul de marii investitori, de diplomaţi şi analişti.

La stabilirea acestui indice sunt folosite mai multe surse independente, rapoarte ale Băncii Mondiale, ale Freedom House, Forumului Economic Mondial, Bertelsmann, Economist Intelligence Unit şi altele.

Boiko Borisov a declarat, vineri, într-un interviu, că rezultatele anchetei nu sunt reprezentative şi au fost manipulate de unele companii mari, în scopul denigrării guvernului, ca un răspuns tocmai la măsurile anticorupţie întreprinse în ultimii doi ani.

El a atras atenţia şi că Diana Kovacheva, directoarea filialei bulgare a organizaţiei Transparenţă fără Frontiere, a devenit cu două zile în urmă ministru al justiţiei, în locul vicepreşedintelui nou-ales al ţării, doamna Margarita Popova.

Kovacheva a fost menţionată de filiala bulgară a WikiLeaks, site-ul Bivol, printre participanţii într-un mod indirect, la scheme de corupţie cu bani de la Uniunea Europeană.

Este vorba de servicii de consultanţă evaluate la jumătate de milion de euro şi efectuate prin companii specializate, care nu au primit însă decât foarte puţin din suma totală. Parte a leului a ajuns la organizatori, printre care şi la doamna Kovacheva, a acuzat Boiko Borisov, potrivit corespondentului Radio România.