Liderii europeni s-au întâlnit joi, la Bruxelles, pentru cel mai important eveniment european al momentului, Consiliul European, unde se desfăşoară faza finală a negocierilor pentru viitorul buget al Uniunii.

Una din cele mai aprinse discuţii de la se anunţă a fi cea cu privire la acceptarea de principiu a unui plan de consolidare a uniunii între statele membre.

"Cred că este vital să cădem de acord că pentru a merge mai departe trebuie să lucrăm în vederea unei uniuni bancare, fiscale şi să facem primii paşi înspre o uniune politică. Uniunea bancară poate fi realizată rapid, nu necesită schimbarea tratatelor. Propun să ne concentrăm acum asupra acesteia", a spus Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.

Pe agenda summitului se află şi adoptarea unui pact de creştere economică şi locuri de muncă, dar şi bugetul Uniunii din perioada 2014-2020.

Dincolo de adoptarea unor măsuri de creştere economică, o miză în sine poate fi armonizarea poziţiilor liderilor europeni în contextul în care la acest moment unele state mari contribuitoare, cum ar fi Germania sau Franţa, ar vrea să plătească mai puţin la bugetul din perioada 2014-2020, în opoziţie, fireşte, cu economiile mai mici beneficiare, printre care şi România.

O altă controversă, creştere economică versus disciplină bugetară, pare să fi fost depăşită. Este nevoie de amândouă.

Liderii Europei vor o supraveghere comună a băncilor

Liderii instituţiilor europene doresc ca acest Consiliu al liderilor statelor membre să pună bazele unei viitoare uniuni în care ar funcţiona, printre altele, o supraveghere comună a băncilor, garantare în comuna depozitelor, politici economice coordonate şi un control european asupra politicii bugetare.

Un summit european nu poate rezolva toate problemele, spunea zilele trecute preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, dar acest summit, cel care începe joi, ar trebui să transmită un mesaj categoric.

"Cred că acest consiliu european poate şi trebuie să dea un avânt hotărât propunerilor de creştere economică prin acceptarea măsurilor concrete de stimulare a economiei, dar trebuie şi să pună bazele pentru un proces pe termen lung, de realizare a unei veritabile uniuni economice şi monetare", a spus Jose Manuel Barroso.

Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, în mod concret e aşteptat un sprijin categoric din partea liderilor statelor membre pentru recomandările specifice formulate recent de Comisie, recomandări precum respectarea limitei de deficit pentru Spania sau Franţa, sau respectarea programelor convenite cu UE şi FMI pentru ţările care au un astfel de program - Grecia, Portugalia, Irlanda, România.

Recomandările vizează stabilizarea şi reformele structurale. Apoi e dorită adoptarea unui pact pentru creştere economică.

Adoptarea pactului disciplinei bugetare a fost urmată de solicitarea venită din partea mai multor ţări, Franţa mai ales, de completare a acestuia cu un pact pentru măsuri de creştere. Acest capitol include propuneri de investiţii foarte clar orientate înspre proiecte care generează creşterea economică şi creează locuri de muncă, pe direcţionarea unor fonduri europene în acelaşi sens sau întărirea capacităţii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii.

Aici intră şi perspectiva viitorului buget european, cel pentru 2014-2020, pe care Comisia şi unele state membre îl doresc un adevărat instrument dedicat investiţiilor. Al treilea punct al discuţiilor e cel de la care se aşteaptă cele mai aprinse dezbateri - liderii statelor membre vor avea în faţă un raport intitulat ''Către o veritabilă uniune economică şi monetară''.

Documentul se doreşte baza discuţiilor pentru ajungerea pe termen lung, în următorii zece ani, la uniune bancară, uniune fiscală şi la primii paşi ai unei uniuni politice, pentru că poate fi realizată rapid, nu are nevoie de schimbarea tratatelor, uniunea bancară ar fi prima pe agendă şi e, poate şi de aceea, în acest moment, cel mai controversat punct.

Proiectul vizează, în esenţă, supravegherea europeană şi nu naţională a băncilor, existenţa unui cadru comun de garantare a depozitelor şi de rezolvare a crizelor bancare, fără ca cetăţenii europeni să mai fie cei care plătesc pentru pierderile instituţiilor financiare.