Totul a pornit de la acuzaţiile aduse, săptămâna trecută, de secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu.


Acesta a spus că, potrivit unui document pe care îl deţine, banii pentru diguri au fost furaţi "ca-n codru", spune el, fiind de fapt folosiţi, în unele cazuri, în localităţi pe unde nu trece niciun râu.


O primă constatare a expertului autorizat este că în mai multe cazuri, datele înscrise în procesele verbale întocmite în urma inundaţiilor nu coincid cu cele centralizate de Apele Române, adică cifrele sunt mult mai mari decât cele stabilite iniţial.

Sume umflate pentru diguri

Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu susţine că sumele pentru colsolidarea digurilor au fost umflate.


"În bazinul Tisa-Someş, în localitatea Săpânţa, autorităţile locale, respectiv reprezentanţii Apelor Române, au solicitat consolidarea unui dig pe o lungime de aproximativ 380 de metri, pentru remediarea digului respectiv solicitându-se 510.000 RON. Pentru aceeaşi lucrare, în situaţia transmisă de Administraţia Naţională Apele Române la Ministerul Mediului, aceeaşi lucrare este lungită la 1.200 de metri, deci de trei ori mai mult, în timp ce valoarea estimată este de 11.870.650 RON, adică de 22 de ori mai mult decât era solicitat de către cei care au făcut propunerea de această lucrare", susţine Valetin Iliescu.


Marius Postelnicescu, fost director general al Apelor Române în 2008, spune că rapoartele de evaluare a pagubelor produse de inundaţii sunt întocmite de reprezentanţii din teritoriu ai instituţiei, de cei ai Inspectoratului de Situaţii de Urgenţă şi poartă viza prefectului judeţului.


Marius Postelnicescu afirmă că pe baza rapoartelor, se face o evaluare a lucrărilor de îndiguire, comparativ cu alte lucrări de acest tip.


"Nu există, din punctul meu, vreo explicaţie ca să se trimită alte date decât pe acest circuit",a spus Postelnicescu.


Potrivit auditului comandat de Curtea de Conturi pentru inundaţiile din 2008, firmele care au făcut lucrările iniţiale şi aveau obligaţia să asigure garanţia au primit alţi bani, pentru noi lucrări.


Secretarul de stat Valentin Iliescu spune că o neregulă gravă ar exista şi la plăţile făcute către executanţii lucrării, înainte de recepţia finală.


Plată anticipată pentru lucrări


"La Direcţia de Ape Someş-Tisa, plăţile s-au făcut din 5 decembrie până în 19 decembrie 2008, iar recepţia finală a lucrărilor, 20 de lucrări, s-au făcut o singură dată, s-a făcut în 23 ianuarie 2009. Lucrurile sunt şi mai grave la Direcţia de Ape Prut, unde plăţile încep să se facă din 24 decembrie, dar lucrările sunt recepţionate din ianuarie până în luna mai 2009".


Marius Postelnicescu, director general la Apele Române în 2008,susţine însă că în timpul mandatului său nu ar fi existat asemenea cazuri de plată anticipată.


"Nu cred că există aşa ceva, sigur că nu am cum să dau răspunsul la asemenea constatări, care, din punctul meu de vedere, la timpul respectiv nu existau. Ministerul Mediului, Agenţia Fondului de Mediu, cea care a plătit... sau bani de la Guvern se dau după ce se face recepţia acestor lucrări. Recepţia se face de Comisie şi cu reprezentanţi din Ministerul Mediului, de la Agenţia Fondului de Mediu şi cu reprezentanţi de la Ministerul de Finanţe; se semnează un proces verbal, după aceea se fac plăţile. Nu are cum să se facă o plată până nu se face recepţia unei lucrări".


Se aşteaptă verdictul Curţii de Conturi


Administraţia Naţională Apele Române, prin purtătorul său de cuvânt, Ana Maria Tănase, susţine că singura instituţie abilitată să se pronunţe în acest caz este Curtea de Conturi, după finalizarea anchetei.


"Documentul respectiv a fost o etapă preliminară, în mod normal el nu ar fi trebuit să fie făcut public. Nu ne-a fost adus la cunoştinţă. Nu am avut posibilitatea să ne expunem un punct de vedere asupra acestei note de documentare, prin urmare, aşteptăm concluziile raportului final al Curţii de Conturi, care să lămurească toate problemele privind acest subiect", declară Ana Maria Tănase.