Protestul organizat, miercuri, de Coaliţia ONG-urilor pentru fonduri structurale a vizat problemele din funcţionarea Programului Sectorial de Dezvoltarea a Resurselor Umane, prescurtat POSDRU. Mai exact, blocarea plăţilor din acest program şi consecinţele pe care le suferă beneficiarii.
Marşul a început la Ministerul Muncii şi s-a încheiat la Guvern

Oamenii au criticat ceea ce descriu drept "ineficienţa şi incompetenţa persoanelor responsabile de gestionarea fondurilor europene".

Oana Preda, directorul executiv al Centrului de resurse pentru participare publică, a declarat că una dintre cele mai importante solicitări se referă la transparenţa proceselor.

"Cred că Guvernul României ar trebui să-şi asume un angajament foarte clar şi să aloce de la bugetul de stat sumele necesare pentru efectuarea plăţilor, în aşa fel încât proiectele să meargă mai departe. Ministerul Muncii este dator să-şi rezolve problemele interne în aşa fel încât să poată cere banii ăştia cheltuiţi de la Comisia Europeană. Ăştia sunt bani care trebuie să vină la noi în ţară şi nu vin din variate motive, printre care incompetenţa autorităţilor", a declarat Oana Preda.

La rândul său, reprezentantul Romanian Angel Appeal, Silvia Sandi, a declarat că în acest moment zeci de mii de persoane riscă să îşi piardă calificările. De asemenea, aceasta a subliniat şi faptul că, în curând, vor sista toate contractele de muncă ale lucrătorilor angajaţi în cadrul organizaţiei, pentru că nu mai au bani să îi plătească.

Şi directorul executiv CENTRAS, Viorel Micescu, a precizat că din cauza sistării plăţilor foarte multe ONG-uri au intrat deja în faliment.

"Sunt organizaţii şi instituţii care deja au fost falimentate, altele care fac ultimii paşi către insolvenţă. Situaţia este extraordinar de gravă, mai ales din cauza faptului că de data asta sunt lovite acele persoane şi instituţii care sunt capabile să aducă bani europeni în România", susţine Viorel Micescu.

În semn de solidaritate cu marşul victimelor POSDRU, la Timişoara Centrul de resurse pentru iniţiative etice şi solidare prezintă impactul pozitiv al proiectelor de dezvoltare a resurselor umane asupra diferitelor categorii sociale şi îşi exprimă nemulţumirea faţă de blocajul care a apărut în implementarea acestora.

La Prefectura Timiş va fi depus un memoriu către Guvernul României, cu nemulţumirile exprimate miercuri. Manifestaţii similare sunt programate şi la Târgu Mureş sau Iaşi.

România are la dispoziţie 3,5 miliarde de euro pentru proiecte de formare profesională

Programul European destinat Resurselor Umane este unul din cele şapte programe denumite operaţionale.

Prin intermediul POSDRU, România are la dispoziţie un total de 3,5 miliarde de euro pentru proiecte de formare profesională şi de acordare de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă.

Programul vizează şi învăţarea continuă sau legătura dintre educaţie şi nevoile de pe piaţa muncii. Peste un milion şi jumătate de persoane urmau să beneficieze de acest program.

Programul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane este, poate, cel mai faimos, prin controversele create şi chiar acuzaţiile de fraudă.

Scopul lui era ca România să aibă profesionişti mai buni în cât mai multe domenii.

În schimb, au apărut cursuri de pregătire a scafandrilor în zone de munte, şoferi sau secretare cu salarii de până la 3.200 de euro/lună ori profesori sau manageri de proiect cu venituri lunare de aproape 13.000 pe lună, fără ca munca lor să justifice sumele primite.

Vina este împărţită şi de administraţia care, din interes sau incompetenţă, a închis ochii şi a aprobat proiectele uneori bizare, dar şi de cei care au făcut acele proiecte.

Ciprian Ciucu, reprezentantul Centrului Român pentru Politici Europene, susţine că vina nu este doar a administraţiei, ci şi a beneficiarilor.

"Nu poţi să zici că este doar vina administraţiei. Este şi vina beneficiarilor, pentru că au fost şi cazuri de corupţie şi a fost şi lipsa capacităţilor de implementare: au cerut mai mulţi bani decât ar fi fost cazul să ceară şi nu au avut capacitate să îi cheltuiască. Şi factorul administrativ, politic, factorul uman ş.a.m.d au dus la această situaţie", susţine Ciprian Iancu.

Atunci când în mod repetat sunt reclamate probleme, mai ales în sistemul de administrare şi, în cazul României, în sistemul de achiziţii, Comisia Europeană suspendă un program naţional cu bani europeni pentru a evita noi pierderi din proasta folosire a fondurilor.

Asta până când statul respectiv, acum România, dovedeşte că a rezolvat problemele semnalate.

Plăţile pentru POSDRU, întrerupte de Comisia Europeană

Aşa se face că au fost deja întrerupte plăţile pentru programul de dezvoltare a resurselor umane. În plus, Comisia Europeană a propus o corecţie definitivă de 25% pentru sumele decontate în perioada 1 ianuarie 2007-aprilie 2012 în cazul PODSRU.

Alte procente sunt acum negociate cu autorităţile române pentru cele mai multe dintre programele româneşti cu bani europeni.

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a declarat că sute de milioane de euro vor fi retrase din anumite proiecte.

"Vorbim de sute de milioane de euro care vor trebui să fie retrase de pe anumite proiecte şi, sigur, să fie orientate către alte proiecte. Repet, nu se pierd banii comunitari în măsura în care autorităţile române vor agrea în final procentele care vor reprezenta corecţiile", a declarat Leonard Orban.

Ministrul Leonard Orban a spus în repetate rânduri că suspendarea rambursărilor de la Comisia Europeană către România nu afectează beneficiarii proiectelor cu bani europeni, pentru că aceştia primesc sumele de la statul român, iar, ulterior, acesta trebuie să ia banii de la Comisia Europeană.