Banca Mondială recomandă României să continue reformele structurale şi să nu se grăbească să treacă la moneda euro, până nu realizează o convergenţă reală cu economiile europene.

Prognoza Băncii Mondiale privind avansul economiei româneşti în 2013 a fost revizuită în scădere de la 2,8% la doar 1,6%, iar unul din factorii de risc semnalaţi este rata ridicată a împrumuturilor neperformante.

Cu toate acestea, reprezentanţii Băncii Mondiale au remarcat unele progrese în stabilizarea macroenomică.

În ciuda progreselor înregistrate de economia României în privinţa controlului deficitului bugetar, revenirii pe o uşoară creştere a unei evoluţii pozitive a exporturilor şi chiar a inflaţiei pe final de an, mai sunt multe de făcut pentru ca aceste realizări să fie sustenabile, spune directorul de ţară pentru România şi Ungaria al Băncii Mondiale, François Rantrua.

"În faţa noastră mai sunt încă probleme şi există riscul ca oamenii să spună 'deficitul nostru bugetar este în regulă, inflaţia de asemenea; hai să lăsăm la o parte reformele'. Sper ca de data aceasta să fi învăţat că reformele trebuie continuate. Sunt mai multe sectoare ce necesită reforme, însă durează să reformezi administraţia publică şi să recapeţi încrederea investitorilor, dar este necesar. Nu puteţi avea creştere economică în continuare, dacă nu atrageţi oamenii dispuşi să investească în energie. Întreprinderile cu capital de stat, de asemenea, nu se pot descurca singure în anumite sectoare", a spus François Rantrua.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a făcut o trecere în revistă a principalelor domenii ce necesită, încă, îmbunătăţiri semnificative, printre acestea numărându-se situaţia bugetelor de asigurări sociale, sectorul sănătăţii, activitatea întreprinderilor cu capital de stat sau nivelul colectării veniturilor la buget.

Un alt aspect a fost punctat de economistul şef al BNR, Valentin Lazea, care s-a referit la distincţia ce trebuie făcută între domeniile ce necesită investiţii publice şi cele de depind de investitorii privaţi.

"Odată şi odată trebuie să se facă o distincţie între ce poate şi ce trebuie să finanţeze statul versus ce poate şi ce trebuie să finanţeze sectorul privat şi exemplele pe care le-am dat sunt în energie, unde e clar că zona nucleară probabil va rămâne de stat, zona energiilor alternative probabil că va rămâne privată, sau în agricultură, unde probabil că zona irigaţiilor, a depozitelor ş.a.m.d. va rămâne în sarcina privaţilor, iar zona de infrastructură - gaze, apă, canalizare - va rămâne a statului", susține Valentin Lazea.

Banca Mondială şi-a revizuit în scădere previziunea de creştere economică pentru România în 2013, de la 2,8 la 1,6% pe an, însă experţii instituţiei consideră că cifra efectivă ce se va înregistra poate fi mai mare decât prognoza actuală, pe seama unui an agricol mai bun, a unei creşteri a absorbţiei fondurilor europene şi a unei uşoare reveniri a cererii interne.

Banca Mondială a pus, în urmă cu o săptămână, la dispoziţia autorităţilor române o linie de credit de un miliard de euro, a mai precizat astăzi directorul de ţară pentru Romania şi Ungaria. Banii sunt destinaţi politicilor de dezvoltare şi pot fi accesaţi numai în condiţii deosebite.