Fondul Monetar Internaţional afirmă, într-un raport, că acordul semnat cu România a făcut posibilă realizarea unor ajustări fiscale şi reforme structurale consistente, în pofida unei recesiuni mai severe decât cea estimată, care a solicitat masuri de acomodare fiscală şi a dus uneori la întârzieri în atingerea ţintelor programului.

Documentul analizează, pe capitole, modul în care a decurs relaţia cu autorităţile române, în cadrul programului derulat din 2009, răspunsul final fiind unul pozitiv, în ciuda unor mici ezitări, venite din partea Guvernului de la Bucureşti.

Economiştii FMI atrag, însă, atenţia asupra nivelului scăzut al absorbţiei de fonduri europene, ritmului lent de implementare a reformelor, dictat de traseul legislativ anevois, precum şi asupra nivelului arieratelor, singurul capitol la care România nu şi-a atins ţinta.

Pe de altă parte, FMI laudă, în raport, în mod special, Banca Naţională, pentru măsurile luate.

Autorii raportului mai notează că luarea de măsuri nepopulare, pentru a restabili sustenabilitatea pe termen mediu, a fost indispensabilă, pentru succesul programului, şi că implicarea timpurie a sectorului privat şi a creditorilor internaţionali a ajutat la asigurarea unor rezerve internaţionale consistente, pentru România.

În raport se mai afirmă că angajamentele primite din partea băncilor private străine au fost esenţiale, pentru a restabili încrederea pieţelor financiare internaţionale.

Majoritatea criteriilor de performanţă şi a obiectivelor stabilite împreună cu FMI au fost atinse, excepţie făcând doar arieratele.

Inflaţia s-a încadrat în limitele impuse, însă marja acestora a fost ajustată pentru a ţine cont de majorarea TVA.

„Autorităţile au făcut eforturi semnificative pentru a reda stabilitatea macroeconomică şi pentru a obţine o ajustare ordonată a dezechilibrelor existente dinainte de izbucnirea crizei, în ciuda obstacolelor iniţiale privind implementarea programului. În contextul uneia dintre celei mai mari scăderi economice din Europa, eforturile ferme de ajustare fiscală ale autorităţilor au fost răspunsul adecvat pentru dezechilibrele fiscale abrupte“, se arată în bilanţ.