UPDATE 2 Uniunea Democrată a Maghiarilor din România va rămâne cu orientare de dreapta şi după Congresul ce va avea loc în 25 mai, la Miercurea Ciuc, numai că îşi va reduce numărul de platforme ideologice, de la nouă, la cinci, a anunţat Kelemen Hunor.

"UDMR a fost pe lângă Partidul Naţional Ţărănesc, prima formaţiune politică care a intrat în Partidul Popular European, într-o formaţiune europeană de centru dreapta şi acolo ne este locul, acolo vom rămâne, acolo suntem respectaţi şi nici nu ne trece prin cap să schimbăm această orientare", a spus Kelemen Hunor.

Acesta va propune la Congres restrângerea numărului de platforme la cinci, tocmai pentru a le da greutate acestora care vor rămâne.

UPDATE 1 Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat că Uniunea Democrată Maghiară din România consideră că înfiinţarea de noi regiuni administrative nu este necesară şi oportună.

Liderul UDMR a mai spus, sâmbătă la CRU, care are loc la Sibiu, că regionalizarea nu ar fi în folosul cetăţenilor, ci ar duce la creşterea birocraţiei şi la cheltuieli suplimentare.

Kelemen Hunor recunoşte însă, că este nevoie de regiuni de dezvoltare economică, darconsideră că acestea ar trebui să fie de dimensiuni mai mici decât cele actuale, formate din doar 3-4 judeţe.

Hunor: Maghiarimea nu poate fi înghesuită într-o singură regiune

Liderul UDMR susţine că, "maghiarimea nu poate fi înghesuită într-o singură regiune" şi cere un referendum pentru regionalizare diferit de cel pentru modificarea Consituţiei.

"Maghiarimea nu poate fi înghesuită într-o singură regiune, asta este important, pentru că noi nu punem pe primul loc, argumentul etnic, dar nici nu poţi să nu ţii cont de acest lucru, când vorbeşti de Secuime, unde maghiarii trăiesc în comunitate compact", a spus Kelemen Hunor.

El a anunţat că la Congresul UDMR din 25 mai, de la Miercurea Ciuc, Uniunea va adopta un document în care va arăta că se opune regionalizării administrative şi este doar pentru regiuni economice.

"Regiuni economice. Doar regiuni economice, nu administrative.(...) Nu suntem de acord cu regiuni administrative", a precizat Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR este pentru organizarea unui Referendum naţional, privind regionalizarea, altul decât cel pentru Constituţie.

UDMR vrea radierea articolului 1 din Constituţie

În ceea ce priveste revizuirea Constituţiei, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus în discursul său, rostit în faţa participanţilor la Consiliul Reprezentanţilor Unionali, că UDMR propune "radierea din Constituţie a articolului 1 , aliniatul 1, şi în acelaşi timp propune o modificare care să facă posibil ca cetăţenii de etnie maghiară să se simtă acasă în România, deci Constituţia să recunoască comunităţile etnice ca factor de structurare a statului”.

Articolul 1 aliniat 1 din Constituţiei: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

AUDIO Kelemen Hunor

Vicepreşedintele UDMR, László Borbély, a anunţat, vineri, la Sibiu, că printre modificările aduse statutului UDMR se numără reducerea platformelor interne ale Uniunii, înfiinţarea unei organizaţii de femei, dar şi măsuri de sancţionare a conducerilor filialelor care nu obţin rezultate bune în alegeri.

"Noi avem acum de exemplu vreo nouă platforme de diferite orientări. Vom avea mai puţine platforme interne şi platformele să fie ideologice. Avem platformă liberală, social-democrată, avem, evident, creştin-democrată şi "verzii", care sunt foarte importanţi, vor fi o platformă separată", a precizat Borbely.

Liderul UDMR a mai anunţat că vor fi demişi şefii de organizaţii UDMR, dacă aceştia nu vor obţine rezultatele aşteptate la viitoarele alegeri, reglementare ce va fi introdusă în 25 mai la Congres.

"Va fi o modificare în sensul în care dacă nu reuşeşti să obţii rezultate bune la alegeri, automat trebuie să schimbi conducerea filialei judeţene", a explicat vicepreşedintele politic al UDMR.

Acesta a mai precizat că la Congresul UDMR se va discuta şi despre regionalizare, fondurile europene şi modificarea Constituţiei.

"Vom avea mai multe documente programatice ale UDMR-ului la Congres, care ţin şi de regionalizare, punctul nostru de vedere, şi de economie şi de fondurile UE şi de alte probleme din Constituţie, în care să ştie toată lumea, care e punctul de vedere al maghiarimii din România", a mai declarat, vineri, Laszlo Borbely.