Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la finalul lucrărilor informale ale Consiliului European, că noul tratat de stabilitate trebuie adoptat de România, prin Constituţie, până la finalul anului 2013, în unele condiţii acest lucru fiind necesar de făcut chiar şi mai repede.

Tratatul lasă la dispoziţia fiecărei ţări în parte să clarifice la nivel naţional modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de maxim de - 0,5% din PIB.

''A mai rămas de clarificat la nivel naţional modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de respectare limitei de 0,5% din PIB a deficitului structural. De exemplu, formularea completă din document este 'Regulile legate la paragraful 1, legate de deficitul excesiv vor fi transpuse în legislaţia naţională a părţilor contractante cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a acestui tratat, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale de decizie.Practic, avem răgazul de a modifica Constituţia până la finalul lui 2013, deci încă un an de la data intrării de vigoare. Sigur, se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede, dacă 12 state îl ratifică mai devreme de 1 ianuarie 2013. Nu exclud această posibilitate şi vreau să cred că România va fi una din aceste ţări'', a explicat Traian Băsescu.

Ca urmare a aderării la acest tratat ţara noastră are doua opţiuni:

►să adopte în prima faza parţial prevederile tratatului, deoarece nu este ţară membră a zonei euro. În acest caz Romania ar trebui să modifice Constituţia până la 1 ianuarie 2013

►să introducă în Constitutie toate prevederile Tratatului, ceea ce înceamnă o modificare rapidă a Constituţiei ţării deoarece 25 de state au anunţat că intenţioneaza să semneze tratatul pe 1 martie.

Obiectivul României a fost atins

Preşedintele a spus că România şi-a redobândit stabilitatea financiară, lucru cerut de tratatul de stabilitate.

Urmează însă, ca autorităţile română să găsească soluţii pentru creşterea nivelului de trai ai românilor.

''M-aş referi şi la avantajele pentru noi de pe urma acestui tratat. Ceea ce cere Tratatul noi am declanşat, ca proces de diminuare a deficitului, încă din anul 2010. Este adevărat, prin măsuri care au afectat consistent populaţia, dar care ne-au adus într-o situaţie de stabilitate şi de creştere economică în acest an. Ştiu că va trebui să avem în vedere soluţii pentru ca nivelul de trai al populaţiei să fie ajustat pozitiv, dar deocamdată ne-am atins obiectivul principal, acela de a redobândi stabilitate şi vă pot spune că măsurile luate de noi le aplică abia acum alte state'', a adăugat preşedintele român.

Două summit-uri pe an pentru zona euro

La reuniune s-a decis, de asemenea, că zona euro va organiza cel puţin două summituri pe an, la care la cel puţin o dată participă toţi semnatarii tratatului.

La reuniunile la care se discută strict problemele din zona euro vor participa numai statele care au adoptat moneda unică, dar în aceste cazuri are loc înainte un Consiliu European în care se vor discuta problemele care ar afecta toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Summit-ul european, "un succes"

Preşedintele Băsescu a spus că este un lucru "extrem de pozitiv" finalizarea, la Consiliu, a negocierilor legate de încheierea "Tratatului privind stabilitatea, coodonarea şi convergenţa în Uniunea Europeană şi Monetară".

"A fost succesul acestei reuniuni", a spus preşedintele.

Un număr de 25 de state membre ale UE - cele 17 din zona euro şi încă 8 din afara acesteia, inclusiv România - au căzut de acord luni seară, la Bruxelles, după o reuniune informală care s-a prelungit peste trei ore, asupra formei Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară.

Semnarea documentului este prevăzută să aibă loc la Consiliul European din 1-2 martie.

Marea Britanie a anunţat încă de la Consiliul European din decembrie că nu va participa la noul acord, iar Republica Cehă a refuzat, luni seară, să se pronunţe pentru moment în favoarea noului pact bugetar, destinat consolidării disciplinei bugetare în zona euro.