Precauţie cu privire la relevanţa celor două trimestre de creştere a Produsului Intern Brut este mesajul transmis de opoziţie, odată cu anunarea datelor INS, în timp ce reprezentanţii puterii subliniază, la rândul lor, că e important ca tendinţele pozitive să continue în următoarea perioadă.


PSD consideră că ieşirea din recesiune presupune o echilibrare a indicatorilor macroeconomici, o reducere a inflaţiei, dar şi o creştere a PIB-ului.


Vicepreşedintele PSD, Constantin Niţă, spune că cifrele privind creşterea economică sunt nesemnificative.

"Nu are nimic de-a face această creştere economică minimă cu ceea ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, mai ales că noul acord cu Fondul Monetar Internaţional presupune noi măsuri care să conducă la adâncirea sărăciei populaţiei şi nicidecum la o relansare puternică a economiei româneşti", Constantin Niţă.


Mai mult, vicepreşedintele PNL, Mariana Câmpeanu, este de părere că de fapt anunţul de astăzi reflectă doar că ne-am oprit din căderea economică, iar măsurile luate până acum nu pot constitui o bază de relansare a economiei.

"Ceea ce s-a întâmplat pozitiv în această perioadă şi a dus la aceste cifre s-a bazat numai şi numai pe mediul privat. Dacă nu se iau măsuri în domeniul economic pentru relansarea agriculturii şi pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, nu vom avea o bază solidă pentru o creştere economică viabilă", a afirmat Mariana Câmpeanu.


În schimb, deputatul PDL, Petru Călian, crede că cifrele anunţate astăzi demonstrează că economia începe să funcţioneze la parametri pozitivi.

"Şi în următoarele trimeste trebuie să mergem obligatoriu pe creştere economică, pe o creştere chiar mai mare de 0,6%, astfel încât să parcurgem un trend ascendent, iar în următoarele 6 - 12 luni această ieşire din recesiune să ducă şi la ieşirea din criză, astfel creşterea economică să se resimtă şi în buzunarele cetăţenilor", a declarat Petru Călian.



Analiştii internaţionali îndeamnă la investiţii în construcţii



Potrivit ministrului de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, citat de AGERPRES, efectul imediat al anunţului INS ar putea fi creşterea încrederii investitorilor, opinie exprimată şi de reprezentanţi ai mediului de afaceri, care se declarau de altfel optimişti încă de săptămânile trecute.


Într-un sondaj printre manageri realizat de acelaşi INS, aceştia estimau creşteri de activitate în toate sectoarele economice, inclusiv în construcţii, unul dintre cele mai afectate domenii în urma izbucnirii crizei economice.


Analiştii internaţionali estimează chiar o revenire spectaculoasă şi situează România pe locul 8 în lume, în prima parte a unui clasament condus de China, Statele Unite şi India, cu contribuţii semnificative la o creştere globală cu 70% estimată în următorii 10 ani.


"Investiţi în construcţii" - este îndemnul către oamenii de afaceri din partea realizatorilor unui studiu la nivel mondial privind evoluţia acestui sector.


Ele sunt o afacere care la nivel global va creşte impresionant în următorii 10 ani.


Este, de altfel, principala concluzie a analizei care estimează că România va înregistra o rată a dezvoltării acestui tip de activităţi de aproximativ 7% până în 2015.


După mai bine de doi ani de criză profundă şi de estimări pesimiste, este poate prima dată când o analiză realizată de experţi are date pozitive, ba chiar foarte optimiste pentru acest domeniu, din care au dispărut mii de firme şi de planuri de investiţii în ultima perioadă.


Graham Robinson, reprezentantul Global Construction Perspectives, care a realizat studiul, spune că previziunile privind România se bazează pe faptul că este o ţară mare cu potenţial, care tocmai se redresează din punct de vedere economic, şi, în consecinţă, va trebui să răspundă la o presiune internă de dezvoltare, care va implica şi construcţiile.


"Vorbim aici despre viitor, şi România îndeplineşte toate condiţiile pentru ca sectorul construcţiilor să crească. Economia iese din recesiune şi avem în vedere şi faptul că, în comparaţie cu alte ţări din zonă, procentul populaţiei care trăieşte în mediul urban este foarte mic", susţine Graham Robinson.


Graham Robinson mai adaugă că, de data aceasta, spre deosebire de anteriorul boom al construcţiilor de la mijlocul anilor 2000, este mai scăzut atât riscul formării unei bule imobiliare care să ducă la o evoluţie galopantă a preţurilor, cât şi cel de a influenţa o creştere economică nesustenabilă.


"În comparaţie cu ultimii 5 ani, nu estimăm acelaşi nivel de dezvoltare a construcţiilor. Acum ne aşteptăm la un procent de 7-7,5%, iar atunci a fost de 9%, deci are loc o încetinire, o creştere mai moderată. Tendinţele diferă de ceea ce se întâmplă în China, de exemplu, sau în India", a mai adăugat Graham Robinson.


Graham Robinson, analist al evoluţiei domeniului construcţiilor la nivel mondial, estimează la 22 de miliarde de dolari contribuţia României la creşterea sectorului construcţiilor, de aproape 70% până în 2020.