Preşedintele Traian Băsescu a anunţat luni, că după consultările cu reprezentanţii partidelor şi ţinând cont de necesităţile României în această perioadă, a decis să-l desemneze în funcţia de premier, pe Mihai Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Informaţii Externe.

Şeful statului a recunoscut că a discutat cu Emil Boc varianta ca acesta să-şi depună mandatul, încă din decembrie anul trecut, dar că acest lucru nu s-a concretizat pentru că a fost vacanţa parlamentară, iar în luna ianuarie 2012, obiectivul prioritar a fost evaluarea României pe anul 2011, de către FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Ca atare, a explicat preşedintele, s-a aşteptat terminarea misiunii de evaluare de către organismele financiare internaţionale.

"Era extrem de important pentru România să se facă această evaluare, să prevenim amânarea vizitei Fondului, a Băncii şi a UE. Probabil, vă aduceţi aminte că la un moment dat am făcut şi o declaraţie publică în care vorbeam despre faptul că am cerut Fondului să nu-şi amâne misiunea de evaluare. O dată terminată misiunea de evaluare şi finalizată emisiunea de bonduri pe piaţa americană, puteam să trecem şi la această operaţiune, care este una firească pentru un guvern în timp de criză. Nu este vorba de nici o manevră, nu este vorba de nici o altă tentativă decât nevoia de a încerca revitalizarea credibilităţii Guvernului", a spus Traian Băsescu.

Puterea doreşte menţinerea coaliţiei de guvernare

Şeful statului a precizat că la consultările pe care le-a avut cu partidele parlamentare s-au desprins două abordări: partidele de la putere au dorit menţinerea actualei coaliţii şi desemnarea unui prim-ministru.

Opoziţia cere demisia şi "anticipate"

De cealaltă parte, Opoziţia a cerut "demisia guvernului, demisia preşedintelui, alegeri parlamentare anticipate, pe fondul deja instalatului boicot parlamentar", a mai spus preşedintele.

Traian Băsescu a susţinut că varianta Opoziţiei ar duce la instabilitatea României şi ar genera dificultăţi de finanţare a statului.

El a precizat că în conformitate cu legea fundamentală , de la căderea unui guvern pot fi organizate alegeri anticipate , în cinci luni, ceea ce reprezintă un timp foarte lung pentru gestionarea treburilor ţării.

"Conform legislaţiei în vigoare şi Constituţiei, de la căderea primului guvern pot fi organizate alegeri anticipate în cinci luni. Vă rog să vă imaginaţi România cu un guvern interimar, care nu poate gestiona decât treburile curente ale ţării, cu un guvern interimar, spuneam, timp de cinci luni. Am convingerea că România ar avea probleme formidabile şi de credibilitate şi de finanţare. De aceea, opţiunea mea se îndreaptă către instalarea imediată a unui nou guvern", a susţinut el.

Traian Băsescu vrea un guvern "imediat"

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că din punctul său de vedere, ar dori un nou guvern "imediat", dar a completat că "Parlamentul va decide" şi a făcut public numele noului premier desemnat, în persoana lui Mihai Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Informaţii Externe, despre care a afirmat că desemnarea acestuia a fost "agreată".

"În principiu, a fost agreată desemnarea domnului Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de prim-ministru desemnat, ceea ce înseamnă că dânsul va începe cu un efort de negociere cu coaliţia în vederea stabilirii programului şi a cabinetului, încă în cursul zilei de mâine. Sigur, preşedintele nu poate da un mandat unui prim-ministru, dar poate spune public ce gândeşte. Acest drept nu poate fi luat nici măcar preşedintelui României. De aceea, cred că un nou guvern trebuie să marcheze un nou început, aşezat pe succesele guvernului anterior şi mă refer la succesele privind stabilizarea macroeconomică a ţării", a completat el.

Şeful statului a mai spus că "prioritatea numărul unu este trecerea la un program de restabilire treptată a nivelului de trai a populaţiei".

În final, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Emil Boc "pentru profundul devotament pe care l-a avut în serviciul public" şi pentru faptul că fostul premier "a lăsat o Românie cu creştere economică şi a lăsat o Românie pregătită să facă faţă, eventual, unui nou val al crizei economice la nivel european".

Mihai Răzvan Ungureanu: Loial interesului naţional

La rândul său, premierul desemnat a spus că îşi asumă responsabilitatea şi dificultatea noii sale "posturi" şi a dat asigurări că îşi va îndeplini cu seriozitate şi onestitate misiunea sa.

Mihai Răzvan Ungureanu a afirmat că îşi va folosi experienţa pe care o are pentru "eficientizarea guvernării", adăugând că independenţa sa politică, garantează că îşi va îndeplini mandatul.

"Intenţionez să folosesc această experienţă în eficientizarea guvernării, iar independenţa mea politică îmi garantează spaţiul necesar pentru a-mi îndeplini acest mandat", a spus Ungureanu.

El a promis că va continua reformele şi că va fi un om "loial interesului public şi mai ales interesului naţional".

Premierul desemnat a mai spus că Guvernul pe care îl va forma are nevoie de un sprijin parlamentar "ferm" şi că de aceea, va avea discuţii cu partidele din coaliţie pentru a elabora programul de guvernare dar şi formula Cabinetului.

"Am în vedere informarea reciprocă, relativ la intenţii şi obiective pe termen scurt şi mediu, identificarea temelor de interes naţional, acolo unde voinţa politică trebuie să se manifeste transpartinic - de la Mecanismul de Control şi Verificare, până la deciziile strategice ale Uniunii Europene sau ale Alianţei Nord Atlantice. Prioritatea mea esenţială, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, este stabilitatea economică şi politică a României", a mai spus, luni, noul premier desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu.

10 zile pentru formarea noului Cabinet

Conform Constituţiei, premierul desemnat are la dispoziţie 10 zile pentru a-şi alcătui noul Cabinet, cu care se va prezenta în faţa Parlamentului pentru a obţine votul de încredere.

În cazul în care Parlamentul dă votul de blam noului Cabinet, se reiau negocierile, iar preşedintele va avea din nou o opţiune.

Dacă şi de această dată propunerea preşedintelui este refuzată de Parlament, acesta are opţiunea constituţională de a cere dizolvarea Parlamentului.

Dizolvarea Parlamentului înseamnă automat alegeri anticipate şi formarea unei noi majorităţi parlamentare, iar procedura de numire a unui nou Cabinet se reia.

Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată pe parcursul unui an de zile.