Pentru al şaselea an consecutiv, astăzi, pe 15 ianuarie, data poetului Mihai Eminescu, sărbătorim Ziua Culturii Române printr-o serie de evenimente în toată ţara, cât şi în marile oraşe din străinătate.

În mod firesc, o concentrare a acţiunilor culturale va avea loc la Botoşani, unde se desfăşoară cea de-a 57-a ediţie a Zilelor Eminescu.

Şi Institutul Cultural Român a pregătit o serie de acţiuni, concerte, expoziţii, spectacole, lectură în filialele din străinătate.

Detalii aflăm la "Apel matinal" de la preşedintele institutului, Radu Boroianu, într-un interviu realizat de Elena Marinescu.

Reporter: Bună dimineaţa. Ce evenimente aţi organizat pentru marcarea Zilei culturii române în ţară şi în străinătate?

Radu Boroianu: Ar fi foarte complicat pentru mine să vă dau o listă exhaustivă a evenimentelor, dar am să plec de la cel central. După cum cred că s-a observat, încercăm să dăm o anumită coerenţă evenimentelor speciale ale anilor, şi acest an debutează cu Ziua naţională a culturii, ziua de naştere a lui Eminescu în acelaşi timp şi organizăm un spectacol la Bucureşti, la Ateneul Român, spectacol în care evoluează Grigore Leşe şi o parte dintre interpreţii autentici de tradiţii româneşti şi unul din cei mai cunoscuţi actori ai Republicii Moldova, Ioan Grosu, un mare recitator de Eminescu. Acest spectacol bucureştean va fi transmis în cinci din reprezentanţele noastre europene şi, ca noutate absolută, în trei din comunităţile româneşti din străinătate, dintre care cea mai importantă e cea de la Coslada, la Madrid, celelalte fiind cu sprijinul excepţional al Primăriei Atenei, în Grecia. După aceea, acest semnal, dacă vreţi, al spectacolului şi al ideii care stă în spatele spectacolului acesta de la Bucureşti, astă seară, este şi felul în care toate reprezentanţele noastre, indiferent de spectacolul lor pe care l-au imaginat fiecare dintre ele, aduc şi un semnal din acest spectacol, în afara celor care o preiau direct.

AUDIO Interviu cu Radu Boroianu

Reporter: Radio România ca post public are un rol important în promovarea culturii, precum Târgul Internaţional Gaudeamus sau concerte care aduc nume renumite la Sala Radio. Cum colaboraţi cu mass-media în general?

Radu Boroianu: Nu am a mă plânge. De când am schimbat la rândul nostru nivelul nostru de comunicare, de când avem lansate întotdeauna provocări adevărate pentru media, de când media e participantă în general, sub o formă sau alta, radioul e prezent la toate manifestările noastre şi sunt foarte mulţumit chiar de felul în care colaborăm cu diversele segmente ale radiodifuziunii naţionale. Avem o relaţie care cred eu că este bună şi care are şi perspective să evolueze bine.

Reporter: Şi pentru că publicul trebuie să fie informat ca să poată să participe la astfel de evenimente, mai ales când aniversăm Ziua Culturii Române, ce credeţi că ar trebui înbunătăţit din acest punct de vedere?

Radu Boroianu: Întotdeauna ai ceva de înbunătăţit, niciodată nu atingi perfecţiunea. Problema este că am schimbat multe lucruri. Site-ul nostru e un site mult mai interactiv decât era. Suntem prezenţi pe Facebook, pe Twitter, adică încercăm să folosim toate mijloacele de comunicare modernă şi desigur că ne folosim şi de relaţiile pe care le avem cu media, hai să-i spunem, clasică, fie ea televizată, radiodifuzată sau scrisă sau site-urile de ştiri ş.a.m.d., în care difuzăm toate aceste informaţii din vreme.

Reporter: Cum vedeţi în perspectivă o îmbunătăţire a modului în care este promovată cultura română în străinătate?

Radu Boroianu: Se vede că am schimbat ceva, pentru că având ca bază o strategie care e multianuală am putut prevedea din vreme o evoluţie; dacă vreţi, citez un singur exemplu: în cadrul acestui an, 2016, lucru pe care îl voi remarca şi în cuvântul pe care îl voi avea astă-seară, este de exemplu şi 140 de ani la naşterea lui Brâncuşi. Am anunţat deja într-o conferinţă de presă, nu este doar un an, ci este doar un moment în care începem să inducem şi în interiorul României şi în afara României preocuparea continuă pentru aceste nume cu totul excepţionale care au marcat diferitele faze importante ale evoluţiei culturii române.

Reporter: În ultima vreme s-a remarcat un mod în care România este menţionată ca destinaţie turistică de publicaţii prestigioase din străinătate, iar acest fapt include şi muzee şi cultura românească şi tradiţii. Cum am putea să facem acest lucru şi mai bine?

Radu Boroianu: Noi ne aducem aportul nostru pentru asta, şi anume am lansat deocamdată o idee de platformă online pe care la sfârşitul lui februarie vom trece la etapa de punere în aplicaţie a ei, în care încercăm cu mijloacele acestea de comunicare foarte moderne să împrumutăm, să punem la dispoziţie toate obiectele culturale posibile sub toate formele posibile, printre care şi turismul cultural şi marile festivaluri culturale care se întâmplă în România, cărţile care se publică sau se difuzează în România şi în străinătate, cu traducere, muzica românească etc.