Decizia de la Luxemburg este interpretată diferit de către putere şi de către opoziţie, însă există şi puncte de vedere comune.


Puterea şi opoziţia se raportează diferit faţă de deciziile Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne, dar dezamăgirea este clar un sentiment împărtăşit, indiferent de apartenenţa politică.


Dacă ne referim la divergenţe, în timp ce opoziţia spune că aderarea la Schengen a fost amânată din vina Guvernului, puterea neagă, pentru că, spune ea, astăzi(n.r.joi) avem luna septembrie ca dată pentru o decizie care presupune şi ea o altă dată pentru aderare.


În ceea ce privește criteriile de aderare, puterea insistă asupra faptului că există doar pregătirea tehnică în acordurile europene, acolo unde toată lumea spune că România stă bine.


În acest timp, opoziţia afirmă că, în momentul de faţă, Guvernul de la București ar trebui să accepte faptul că există şi alte probleme sau criterii care sunt luate în calcul de europeni: justiţia şi corupţia din România.


Norica Nicolai: Actuala putere să rezolve chestiunile legate de lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei


Europarlamentarul PNL, Norica Nicolai, spune că, de ceva timp, criteriile de aderare la Spaţiul Schengen nu mai sunt strict tehnice.


La acestea se adaugă şi criteriile politice, iar Norica Nicolai consideră că este incorect acest lucru, dar că actuala putere trebuie să facă faţă acestor noi cerinţe şi să rezolve chestiunile legate de lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei.


”Din păcate, în momentul de faţă evaluarea cuprinde şi alte elemente, care nu ţin neapărat de acquis-ul Schengen - starea justiţiei şi nivelul corupţiei. Conform aquis-ului Schengen, strict tehnic, România şi-a îndeplinit obligaţiile şi în mod normal ar fi trebuit să intre acum, deci procedura ar fi fost o simplă formalitate. Din punctul meu de vedere categoric nu este corect, însă este o problemă majoră, pentru că decizia se ia de către Consiliu şi în Consiliu decizia este strict politică. Ţările membre pot să ia o decizie în raport de o situaţie politică la un moment dat, pentru că nu le împiedică tratatul să facă acest lucru”, a declarat Norica Nicolai.


Așadar, Guvernul, în loc să se ascundă în spatele unei probleme, ar trebui să o recunoască şi să-i facă faţă din punct de vedere politic.


Reprezentanţii PDL din Parlamentul European spun însă că acest lucru nu doar că ar fi incorect, ci şi că este o eroare.


Marian Jean Marinescu: Nu se poate vorbi de criterii politice în strânsă legătură cu aderarea celor două ţări


”Nu există criterii tehnice şi criterii politice. Există numai criterii Schengen. Cei care vor să aibă o obiecţie la intrarea României utilizează acest sistem. Noi nu ar trebui să-l utilizăm. Dar, când ne uităm la votul din Parlament, în acest moment ţara care are cele mai mari obiecţii este Olanda. Împotrivirile nu vin din motive politice, să spunem româneşti ci, din păcate, vin din motive politice interne. Şi la olandezi, unde este un Guvern care are extremă dreaptă în interior - şi acolo este marea problemă - şi au venit şi din celelalte ţări tot tin motive politice interne”, afirmă Marian Jan Marinescu.


Opoziţia din România spune însă că puterea nu ar trebui să dea vina doar pe Guvernul din Olanda şi pe situaţia politică internă de acolo, pentru că opoziţie faţă de intrarea României în Spaţiul Schengen vine şi din partea altor ţări, iar motivele invocate sunt similare, oricât de corect sau incorect ar fi faţă de fişa tehnică a României.


Titus Corlățean: Nici măcar nu se discută pe un proiect de decizie pentru aderarea chiar și în 2012


Europarlamentarul PSD Titus Corlăţean spune că, dincolo de interpretările deciziei luate la Luxemburg, există o concluzie deloc favorabilă României.


”Obiectivul asumat prin programul de guvernare şi de însuşi preşedintele Băsescu, acela al aderării României la Spaţiul Schengen în martie 2011, este ratat. O spun ca o constatare obiectivă şi constatând, de altfel, faptul că astăzi nici măcar nu se discută pe un proiect de decizie privind o eventuală aderare chiar şi în 2012”, susține Titus Corlăţean.


Pentru integrarea în Spațiul Schengen a unui nou stat este nevoie de votul unanim al celor 25 de ţări membre ale Spaţiului Schengen.