Premierul Emil Boc a reafirmat, vineri, la postul public de radio că deciziile şi concluziile "summitului sunt parţiale, finalul summitului va avea loc, vineri după-amiază, când se vor afla deciziile Consiliului European".

Emil Boc consideră că "există voinţă politică pentru salvarea zonei euro".

"Moneda euro este simbolul Uniunii Europene. Un colaps al monedei euro ar duce la un colaps al Uniunii Europene şi cred că nimeni raţional nu îşi doreşte acest lucru. Există voinţă politică pentru salvarea zonei euro şi implicit pentru salvarea zonei euro".

Totodată, premierul a prezentat la Radio România Actualităţi soluţiile propuse la Consiliul European de salvare a monedei euro.

"O soluţie a fost aceea de a se lua o decizie rapidă, astăzi, de amendare a protocolului 12, la Tratatul Uniunii Europene, prin care să se impună acea regulă de aur - maxim datorie publică 60% din PIB, deficit 3% şi mecanisme automate de conformare la aceste reguli de aur ale finanţelor europene", a spus Emil Boc, adăugând că pentru amendarea acestui protocol trebuie să existe unanimitatea celor 27 de state ale Uniunii.

Soluţia cea mai vehiculată, a adăugat premierul este acea "a unui acord interguvernamental al statelor din zona euro, cele 17 state, cu posibilitatea şi a celorlalte ţări din zona non-euro să susţină asemenea regulă de aur de echilibrare a finanţelor publice, a deficitelor şi de reducere a datoriilor suverane".

Cât priveşte contribuţia cu 200 de miliarde a Uniunii Europene la Fondul Monetar Internaţional, pentru a susţine aceste politici de echilibrare fiscală, premierul a comentat că "ţările care sunt în acord cu FMI nu contribuie la acest fond suplimentar. România în acest moment fiind parte a acordului cu FMI, în mod normal nu ar trebui să contribuie la această sumă de 50 de miliarde de euro, dar, evident, vom aştepta concluziile Consiliului European".

Referitor la măsurile de austeritate adoptate de România în 2010, Emil Boc a spus că nu acestea "nu au fost produsul voinţei unor lideri politici, ci produsul unei necesităţi de a salva ţara de la colapsul economic, pentru că ceea ce fac astăzi ţările din UE noi am făcut în 2010 sau am început deja din 2010 să facem, mai repede cu un an decât foarte multe ţări din UE, care astăzi sunt în plină furtună economică".

Răspunzând la întrebarea realizatorului, "Cum a ajuns Uniunea Europeană în această situaţie?", Emil Boc a spus că este vina "politicienilor iresponsabili, care au promis lucruri fără acoperire în economie, după care au împrumutat bani să îşi acopere acele promisiuni care nu aveau acoperire în economie, banii împrumutaţi au generat dobânzi, care au intrat într-o spirală a datoriilor, până când s-a ajuns la un balon atât de umflat al datoriilor".

De asemenea, premierul este de părere că o "ţară supraîndatorată nu mai este o ţară suverană. O ţară care are datorii de 150% din PIB, 119, o asemenea ţară este profund afectată sub aspectul suveranităţii. Ori din acest punct de vedere, este un act de patriotism să ai o datorie publică mică, redusă, aşa cum are România, pentru că elimini orice intervenţie brutală la adresa suveranităţii."

Amintim că, joi şi vineri s-au reunit la Bruxelles liderii Uniunii Europene, pentru a găsi o soluţie la criza datoriilor din zona euro şi pentru revizuirea tratatelor Uniunii, în vederea întăririi disciplinei bugetare.

La reuniune participă şi preşedintele Traian Băsescu.

Primele concluzii ale primei zile de discuţii sunt: un pact bugetar de înăsprire a disciplinei în zona euro, semnat de către cele 17 state membre, alături de şase ţări non-euro - România, Polonia, Letonia, Bulgaria, Danemarca, Lituania.

Marea Britanie şi Ungaria nu vor semna acordul, Suedia şi Cehia se mai gândesc.

De asemenea, premierul Emil Boc a participat miercuri şi joi la Marsilia, la o reuniune a şefilor de stat şi de guvern, din Partidul Popular European.