Senatorul PNL Puiu Haşotti a susţinut recent că, ar trebui modificată Constituţia pentru ca, în viitor, Curtea Constituţională să dea doar avize consultative pentru a nu se suprapune cu Parlamentul în probeleme de legiferare.


În opinia senatorului PNL, Curtea Constituţională a devenit cel mai important for legiuitor din România şi acţionează ca o a treia cameră a Parlamentului.


Puiu Haşoti consideră că această instituţie s-a făcut încă o dată de râs, prin hotărârea pe care a dat-o, hotărâre care îi permite Guvernul să continue asumarea răspunderii pe Legea educaţiei.


Senatorul liberal este de părere ca parlamentarii care au semnat moţiunea de cenzură trebuie să-şi retragă semnăturile, iar Opoziţia să atace la Curtea Constituţională textele din legea educaţiei care aduc un mare prejudiciu României, după apariţia în Monitorul Oficial a legii..


"Curtea Constituţională s-a mai făcut încă o dată de râs prin hotărârea pe care a dat-o prin care Guvernul poate să continue asumarea răspunderii. În situaţia în care premierul Emil Boc nu va retrage proiectul, şi nu-l va retrage, opinia mea este că semnatarii moţiunii trebuie să-şi retragă semnăturile şi după publicarea legii în Monitorul Oficial să atace la Curtea Constituţională o serie de prevederi. Dar Curtea Constituţională a devenit cel mai important for legiuitor din România. Aş putea spune că Parlamentul României este tricameral: Camera Deputaţilor, Senatul şi Curtea Constituţională", a declarat senatorul PNL.


El consideră că, UDMR nu este vinovat pentru Legea educaţiei şi că răspunderea exclusivă pentru aceasta aparţine PDL, care "face tranzacţii cu interesul naţional".

Limba română, limbă funcţională

Pe acesată temă, Puiu Haşoti a amint şi de un raport al Academiei Române, realizat la solicitarea Senatului.Potrivit acestuia limba română nu poate fi predată ca limbă străină, deoarece are statut de limbă funcţională şi este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea şi economia naţională.


" Aplicarea acestor prevederi va consacra statutul limbii române ca element marginal în educaţia minorităţilor naţionale, conferindu-i caracter de limbă străină. În prezent, regimul de limbă străină este aplicat exclusiv studenţilor străini veniţi în România cu burse de studiu şi nicidecum cetăţenilor români, limba fiind principalul factor de coerenţă administrativă în societate şi stat", a mai spus Puiu Haşotti.